Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.