Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tentativa Asociației Obștești „MORA” de a obține avizarea ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor a fost stopată definitiv, după ce autoritățile statului au constatat neconformități grave și riscuri majore. Decizia a fost luată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în baza constatărilor și informațiilor prezentate de Centrul Național Anticorupție.

Potrivit materialelor analizate în cadrul procedurii administrative, „MORA” nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În special, autoritățile au stabilit că asociația nu este controlată efectiv de titularii de drepturi și nu acționează exclusiv în interesul colectiv al autorilor, așa cum impune legea pentru organizațiile de gestiune colectivă.

Un rol-cheie în luarea deciziei l-au avut constatările CNA, care a informat AGEPI că mai multe asociații, inclusiv „MORA”, ar fi fost înregistrate, finanțate și gestionate în interesele aceleiași persoane, prin intermediul unor persoane interpuse. Aceste constatări contravin direct principiului de bază al gestiunii colective – acela că organizațiile trebuie să fie create și conduse de titularii de drepturi, nu de structuri din afara acestora.

Mai mult, potrivit informațiilor transmise autorităților anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat riscuri legate de profilul persoanei care ar exercita controlul real asupra acestor structuri, inclusiv prin prisma conexiunilor externe și a relațiilor ce ar putea afecta securitatea Republicii Moldova.

În aceste condiții, AGEPI a concluzionat că „MORA” nu respectă cerințele legale privind domeniul real de activitate, modul de organizare și control, precum și prevederile propriului statut. Prin urmare, autoritatea a aplicat prevederile legale și a refuzat avizarea asociației ca organizație de gestiune colectivă.

Decizia pune punct unui dosar care s-a întins pe parcursul a peste trei ani, marcat de suspendări, solicitări repetate de completare a documentelor și tentative de actualizare a actelor.

Menționăm că grupul media REALITATEA a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare.

Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunțau despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

#mora #Agepi #CNA