Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderile SRL „GBG-MLD” și SRL „Prodomus” cu amenzi în valoare totală de circa 6 milioane de lei, pentru constituirea unui cartel și trucarea ofertelor în cadrul unei proceduri de achiziție publică de echipamente medicale. Decizia a fost adoptată pe 4 decembrie, în urma unei investigații ce a vizat achiziționarea sistemelor de compresii mecanice automate destinate IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Potrivit Consiliului Concurenței, „investigația a demonstrat că reprezentanții celor două companii au comunicat între ei despre procedura de achiziții ce urma să fie desfășurată”, inclusiv despre participarea SRL „Prodomus” cu produse marca ZOLL Medical, pentru care SRL „GBG-MLD” este distribuitor oficial în Republica Moldova.

Instituția precizează că, pe baza probelor acumulate, s-a constatat că cele două întreprinderi au coordonat ofertele depuse, prin schimb de informații sensibile din punct de vedere concurențial. În urma acestei coordonări, „SRL „Prodomus” a depus o ofertă formală, necompetitivă, menită să creeze aparența unei concurențe reale”.

Totodată, Consiliul Concurenței arată că SRL „GBG-MLD” a pregătit și transmis către SRL „Prodomus” documentele necesare pentru participarea la licitație, acțiune ce confirmă coordonarea ofertelor și imitația procesului concurențial.

În aceste condiții, Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunile celor două companii „constituie un cartel având ca obiect participarea cu oferte trucate la procedura de achiziție menționată”, comportament care „a eliminat concurența reală, a suprimat incertitudinea specifică licitațiilor și a denaturat procesul competitiv”, încălcând prevederile Legii concurenței.

În consecință, Consiliul Concurenței a aplicat o amendă de 5 813 529,49 lei pentru SRL „GBG-MLD” și de 152 517,15 lei pentru SRL „Prodomus”.

Instituția mai informează că, în cadrul aceleiași investigații, a examinat și comportamentul altor întreprinderi într-o procedură repetată de achiziție a echipamentelor medicale, fără a identifica probe de încălcare a legislației concurențiale.

Decizia Plenului Consiliului Concurenței poate fi contestată în termen de 30 de zile în instanța de contencios administrativ și va fi publicată pe pagina oficială a instituției după eliminarea informațiilor confidențiale.