Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.