Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.