Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.