Cine controlează piața semințelor. Importurile de floarea-soarelui, porumb și rapiță în mâinile câtorva companii

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 10.433 tone de semințe de floarea-soarelui pentru însămânțare, în valoare de 2,948 miliarde de lei. Prețul mediu de import al semințelor de floarea-soarelui în această perioadă a fost de 325.909 lei pe tonă.

„Importurile au fost realizate în principal din România (73%) și Franța (12%). Liderii pieței de import sunt companiile SYNGENTA AGRO SRL, PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA și PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, care au realizat 61% din totalul importurilor. Pe plan intern, compania VADALEX-AGRO SRL a fost cel mai mare importator, cu o cotă de 21,64% (2.257 tone)”, potrivit informațiilor lui potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”..

În același interval, Moldova a importat semințe de porumb pentru însămânțare din 21 de țări, cu o pondere majoritară din România și Ucraina (76%). Companiile PIONEER HI-BRED SWITZERLAND SA, PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL și SYNGENTA AGRO SRL au dominat importurile, realizând peste 40% din totalul acestora. Liderii interni de pe piața porumbului sunt VADALEX-AGRO SRL și FIRMA DIAZCHIM SRL, cu o cotă combinată de 29,19%, reprezentând 6.941 tone importate.

În ceea ce privește semințele de rapiță, potrivit lui Rija, pentru însămânțare, Moldova a importat 5.953 tone, în valoare de 325,3 milioane de lei, din care 82% provin din Ucraina (50%) și Qatar (32%). Liderii pe piața importurilor de rapiță sunt companiile PE AGROLEON-ZAKHID, RUSAGRO-PRIM SRL și OROM-IMEXPO SRL, care dețin peste 40% din piață. La nivel intern, SRL DEMIR AGRO, OROM-IMEXPO SRL și NOVA TERMINAL SRL au fost principalii importatori, cu o cotă combinată de 57%, reprezentând 3.404 tone de semințe de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #floarea soarelui #porumb

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul polonez va aloca 2,4 miliarde de zloți (circa 663 mil. USD) grupului de stat PGZ pentru a majora de peste cinci ori producția anuală de muniție de artilerie și de tanc, a anunțat ministrul pentru active de stat Jakub Jaworowski într-un interviu acordat Financial Times.

Output curent: ~30 000 de obuze mari calibru pe an. Țintă 2028: 150 000–180 000 de obuze de 155 mm (standard NATO) și 120 mm pentru tancuri, fabricate integral în Polonia.
„Războiul din Ucraina a demonstrat rolul crucial al obuzelor de 155 mm pe câmpul de luptă; vrem să devenim independenți de importuri și să construim o bază de producție durabilă”, a subliniat Jaworowski.

Polonia cheltuiește deja 4,7 % din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, însă până acum s-a bazat masiv pe achiziții din SUA și Coreea de Sud. Guvernul premierului Donald Tusk schimbă acum direcția spre producție internă, aliniindu-se inițiativelor europene de reducere a dependenței de furnizori externi.
Planul completează pachetul de 700 mil. € aprobat de parlament în noiembrie pentru extinderea capacităților naționale de muniție.

În aprilie, șeful Biroului polonez de securitate națională avertiza că rezervele actuale de obuze ar acoperi doar una-două săptămâni de luptă intensă. Lipsa stocurilor a provocat demisia subită a fostului președinte PGZ, Krzysztof Trofiniak.

Grupa Azoty, cel mai mare producător chimic din Polonia, cere sprijin de stat pentru a fabrica explozibili (nitroceluloză, propelant). Compania Niewiadów solicită fonduri pentru linii de producție de obuze de 155 mm. Jaworowski afirmă că restructurarea Azoty este „urgentă”, după pierderi de până la 5 miliarde € acumulate de companiile de stat în timpul guvernării PiS. Ministerul a sesizat deja procuratura în aproximativ 100 de cazuri de presupusă fraudă și management defectuos.

Negocierile pentru salvarea Azoty sunt întârziate de Banca Europeană de Investiții (BEI), unul dintre creditorii principali. „Mă așteptam ca BEI să fie prima care să propună un plan de restructurare”, spune Jaworowski, care nu exclude creșterea participației statului la până la 49 %. BEI declară însă că lucrează „activ” la soluții viabile pentru grup.