Portul Giurgiulești, dat în superficie până în 2075! Statul schimbă regulile jocului

Guvernul urmează să aprobe un proiect de lege care schimbă radical regimul juridic al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, extinzând perioada de funcționare și stabilind noi reguli privind terenurile, regimul fiscal și garanțiile oferite investitorului general și rezidenților.

Potrivit proiectului, terenurile portului în suprafață de peste 55 de hectare vor rămâne proprietate publică a statului, dar vor fi transmise în drept de superficie Investitorului General până la 31 decembrie 2075. Dreptul va fi înscris în registrul bunurilor imobile, iar pentru utilizarea terenului se va plăti o redevență anuală la bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie.

Un element cheie este faptul că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe terenul portului vor reveni statului. Dacă investițiile sunt deja amortizate, transferul se face fără compensații. Dacă nu sunt integral amortizate, statul va achita o compensație egală cu valoarea contabilă rămasă.

Proiectul stabilește și un filtru de securitate: nu vor putea deveni rezidenți ai portului persoanele fizice sau juridice care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale.

Regimul fiscal va fi aliniat la cel general al Republicii Moldova, iar controlul fiscal va fi exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, regimul vamal este armonizat cu Codul vamal, în contextul angajamentelor europene.

Portul Giurgiulești este declarat oficial obiectiv de infrastructură strategică. Potrivit notei de fundamentare, în port activează 74 de companii rezidente, cu 806 angajați, iar investițiile cumulative au ajuns la 137,3 milioane dolari SUA la sfârșitul anului 2024. Doar în 2024, rezidenții au achitat la buget 1,43 miliarde lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Volumul total al mărfurilor transbordate în 2024 a fost de 1,8 milioane tone, confirmând rolul portului ca nod logistic strategic pentru comerțul extern al Republicii Moldova.

Autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru a asigura predictibilitate juridică după 2030, a proteja bunurile publice și a alinia regimul portuar la normele UE în materie de concurență și ajutor de stat. Legea urmează să intre parțial în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar restul prevederilor din 18 februarie 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #Giurgiulești #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.