Undă de şoc pe piaţa IT în SUA: Guvernul ia în calcul să intervină pentru a sparge Google în mai multe entităţi

14 Aug. 2024, 10:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 10:30 // Bani și Afaceri //  bani.md

O tentativă rară de a desfiinţa Google al Alphabet Inc. este una dintre opţiunile luate în considerare de Departamentul de Justiţie după ce o hotărâre judecătorească istorică a constatat că societatea a gigant tech a monopolizat piaţa de căutare online, potrivit unor surse citate de FT.

Măsura ar fi prima încercare a Washingtonului de a desfiinţa o companie pentru monopol ilegal de la eforturile nereuşite de a desfiinţa Microsoft în urmă cu două decenii. Printre opţiunile mai puţin severe se numără forţarea Google să împărtăşească mai multe date cu concurenţii şi măsuri pentru a împiedica Google să obţină un avantaj neloial în ceea ce priveşte produsele AI, au declarat aceste persoane, care au cerut să nu fie identificate, discutând despre conversaţii private.

Cel mai probabil, guvernul va solicita interzicerea tipului de contracte exclusive care au fost în centrul cazului împotriva Google. În cazul în care Departamentul de Justiţie merge mai departe cu un plan de separare, cele mai probabile unităţi pentru cesionare sunt sistemul de operare Android şi browserul web Google Chrome, au spus sursele FT. De asemenea, oficialii se gândesc să încerce să forţeze o posibilă vânzare a AdWords, platforma pe care compania o utilizează pentru a vinde publicitate prin text, a declarat una dintre persoane.

Discuţiile Departamentului de Justiţie s-au intensificat în urma hotărârii judecătorului Amit Mehta din 5 august, conform căreia Google a monopolizat în mod ilegal pieţele de căutare online şi de anunţuri text. Google a declarat că va face apel la această decizie, dar Mehta a ordonat ambelor părţi să înceapă planurile pentru a doua fază a cazului, care va implica propunerile guvernului pentru restabilirea concurenţei, inclusiv o posibilă cerere de separare.

Acţiunile Alphabet au scăzut cu până la 2,5%, la 160,11 dolari, în tranzacţiile după închiderea şedinţei, înainte de a şterge unele pierderi.

Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze cu privire la posibila soluţie. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiţie a refuzat, de asemenea, să comenteze.

Planul SUA va trebui să fie acceptat de Mehta, care va ordona companiei să se conformeze. O destrămare forţată a Google ar fi cea mai mare destrămare a unei companii americane de la desfiinţarea AT&T în anii 1980.

Procurorii Departamentului de Justiţie, care s-au consultat cu companiile afectate de practicile Google, şi-au exprimat îngrijorarea în discuţiile lor cu privire la faptul că poziţia dominantă a companiei în domeniul căutărilor îi oferă avantaje în dezvoltarea tehnologiei de inteligenţă artificială, au declarat persoanele respective. Ca parte a unui remediu, guvernul ar putea încerca să împiedice compania să forţeze site-urile web să permită ca conţinutul lor să fie utilizat pentru unele dintre produsele de inteligenţă artificială ale Google pentru a apărea în rezultatele căutărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.