Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

#taxe #producatori autohtoni #poluare #AmCham

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.