Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

14 Iun. 2023, 13:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iun. 2023, 13:45 // Actual //  MD Bani

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

Realitatea Live

01 Mart. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate  atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!