Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

#taxe #producatori autohtoni #poluare #AmCham

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.