Cine poate intra în RM, în perioada Stării de Urgență. De ce aveți nevoie pentru a intra în țară

Conform Anexei nr. 1 a Dispoziției nr. din 1 aprilie 2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale, la capitolul „Pe domeniul de competență al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră De ordin general” sunt enumerate prevederile privind intrarea în Republica Moldova.

Astfel, în contextul stării de urgență, conform punctului 6 al Anexei nr.1 din 1 aprilie 2021, la trecerea frontierei este necesar de prezentat rezultatul negativ al testului PCR COVID-19, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării.

„Operatorii de transport, autorizați de a efectua curse de călători spre Republica Moldova, nu vor admite îmbarcarea persoanelor care nu dețin rezultatul negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării sau act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, inclusiv celei de a 2-a doză.”

„ Se instituie obligativitatea prezentării la trecerea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova a rezultatului negativ al testului PCR COVID-19 efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul Republicii Moldova (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii, rezultatele testelor obligatoriu vor deține codurile QR Quick Response Code) sau prezentarea unui act confirmativ de administrare a vaccinului anti COVID-19, inclusiv celei de a 2-a doză. Confirmarea trebuie să fie prezentată în una din limbile română, engleză, franceză sau rusă.”

De asemenea, persoanele care traversează frontiera de stat vor fi supuse screening-ului (efectuarea termometriei tuturor persoanelor care traversează frontiera de stat).

În punctul 4 este specificat că vor fi realizate activități de constatare și examinare a faptei contravenționale în privința persoanelor plasate în carantină de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (COVID-19) la trecerea frontierei de stat.

#stare de urgenta #restrictii #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.