Noi granturi UE pentru spitale și scoli modernizate

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova granturi suplimentare în valoare totală de 13,5 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii medicale și educaționale, în cadrul unor proiecte menite să apropie țara de standardele europene.

Astfel, UE va oferi un grant adițional de 10 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor publice de importanță națională și creșterea eficienței energetice a acestora.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, a declarat că investițiile vor avea un impact direct asupra cetățenilor.

„Sprijinul UE generează beneficii tangibile pentru oamenii din întreaga Republică Moldova. Instituțiile medicale mai eficiente energetic oferă condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, reduc costurile pentru energie și contribuie la îmbunătățirea serviciilor medicale. Dincolo de sprijinul financiar oferit, această investiție reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și parcursul său către un viitor mai verde și mai rezilient”, a afirmat ambasadoarea.

În paralel, Uniunea Europeană va contribui cu încă 3,5 milioane de euro la un amplu program de modernizare a infrastructurii educaționale din Republica Moldova, cu o valoare totală de 51,5 milioane de euro.

Proiectul este finanțat printr-un grant european de 3,5 milioane de euro, un împrumut de 40 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții și o contribuție de 8 milioane de euro din partea Republicii Moldova, susținută prin Planul de Creștere pentru Moldova.

Potrivit autorităților, investițiile vor fi utilizate pentru alinierea infrastructurii educaționale la standardele Uniunii Europene și pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu în instituțiile de învățământ din țară.

„Educația este una dintre cele mai importante investiții pe care o țară le poate face în viitorul său. Prin sprijinirea modernizării școlilor din întreaga Republică Moldova, investim în tineri, în comunități mai puternice și în viitorul european al Moldovei. Planul de Creștere pentru Moldova este conceput pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor, iar acest proiect este un exemplu clar al modului în care acest angajament este pus în practică”, a declarat Iwona Piórko.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova trece printr-o schimbare structurală. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că micii fermieri pierd constant terenuri agricole, în timp ce întreprinderile mari își extind prezența în sector.

Potrivit publicației „Activitatea agricolă a micilor producători agricoli în Republica Moldova”, suprafața terenurilor agricole utilizate de gospodăriile țărănești cu până la 10 hectare s-a redus de la 383 mii hectare în 2022 la doar 285 mii hectare în 2025. În doar trei ani, micii fermieri au pierdut aproape 100 de mii de hectare, iar ponderea lor în totalul terenurilor agricole ale țării a scăzut de la 17,2% la 13%.

În paralel, întreprinderile și organizațiile agricole și-au consolidat pozițiile. Suprafața terenurilor exploatate de acestea a crescut de la 929,8 mii hectare la 951,8 mii hectare și ajuns controleze peste 43% din terenurile agricole ale țării.

Totodată, gospodăriile populației rezistă mai bine decât fermele mici. Suprafața exploatată de gospodăriile casnice a crescut de la 336,9 mii hectare în 2022 la 378 mii hectare în 2025, reprezentând 17,2% din totalul terenurilor agricole.

BNS arată că micii producători continuă să joace un rol esențial în asigurarea alimentelor consumate de populație. În 2025, aceștia dețineau 95,5% din suprafețele cultivate cu cartofi, aproape 90% din suprafețele cu legume de câmp și peste 86% din culturile de pepeni verzi și galbeni.

Mai mult, micii producători au realizat 89% din recolta totală de cartofi a țării, 68,3% din producția de legume și 93% din producția de fasole. În schimb, la culturile industriale și de export, precum floarea-soarelui și soia, domină marile exploatații agricole.

O altă tendință remarcată de statisticieni este reducerea suprafețelor însămânțate de micii producători agricoli. Acestea au scăzut de la 493,1 mii hectare în 2022 la 424,1 mii hectare în 2025, ceea ce confirmă procesul de retragere treptată a fermelor mici din activitatea agricolă.

Datele sugerează că agricultura moldovenească devine tot mai concentrată în mâinile companiilor mari, în timp ce micii fermieri își reduc prezența. Totuși, în sectoarele care asigură hrana de bază a populației cartofi, legume și fasole gospodăriile mici și cele familiale continuă să fie coloana vertebrală a producției agricole naționale.