Cine sunt cele 9 persoane incluse pe lista ”agenților străini” a lui Putin

16 Apr. 2022, 06:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2022, 06:34 // Actual //  bani.md

Ministerul rus al Justiţiei a adăugat vineri, 15 aprilie, nouă nume – personalităţi influente şi critici ai Kremlinului – pe lista ”agenților străini”.

Acum, lista include peste 140 de media şi personalităţi.

”Agenţii străini” sunt supuşi la numeroase constrângeri şi proceduri tracasante, sub ameninţarea unor grele sancţiuni. În special, ei trebuie să indice acest statut în toate publicaţiile lor.

Pe lista ”agenţilor străini” au mai fost incluşi un caricaturist, Serghei Elkin, renumit pentru desenele sale care iau în derâdere puterea rusă, precum şi o influentă politologă liberală, Ekaterina Schulmann.
”Desigur, mă aşteptam la asta”, a declarat pentru AFP Ekaterina Schulmann.

Un jurnalist de investigaţie, Roman Dobrohotov, creatorul media ruse The Insider, şi o activistă pentru drepturile LGBT, Karen Şainian, sunt acum şi ei ”agenţi străini”.

În septembrie 2021, Roman Dobrohotov a confirmat că a părăsit Rusia pentru a evita urmărirea penală.

La 12 aprilie, pe Youtube, Ekaterina Schulmann a indicat, la rândul ei, că a plecat în Germania după ce a avut o bursă ştiinţifică la Berlin. Caricaturistul Serghei Elkin a anunţat la 13 aprilie, pe Facebook, că a părăsit Rusia.

De la ofensiva rusă în Ucraina, zeci de membri ai elitei intelectuale ruse şi jurnalişti au părăsit ţara, în timp ce puterea îşi intensifică presiunea împotriva ultimelor media şi voci critice.

Printre ”nou-veniţi”, se regăsesc youtuberul Iuri Dud, un jurnalist celebru în toată Rusia pentru interviurile şi documentarele sale care abordează subiecte sensibile precum represiunile staliniste sau excesele autoritare din Rusia.

În 2020, el i-a intervievat pe opozantul Aleksei Navalnîi, acum închis în Rusia, şi pe soţia sa, Iulia.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.