(VIDEO) Comisarul Oleg Craevschi despre gestionarea fluxului de refugiați: Oamenii erau speriați, stresați

16 Apr. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2022, 10:00 // Actual //  MD Bani

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a elaborat un reportaj video despre eforturile Poliției de Frontieră, care a fost zi și noapte la datorie, pentru a asigura suport refugiaților din Ucraina, în traversarea frontierei cu Republica Moldova. Comisarul Oleg Craevschi vorbește despre starea de frică și stres prin care trec cei care vin din Ucraina, cât și despre implicarea moldovenilor.

Începând cu 24 februarie, Comisarul Șef Oleg Craevschi a fost direcționat în ajutorul colegilor, în calitate de Șef interimar al Direcției regionale Est, a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Potrivit comisarului, echipele Poliției de Frontieră au încercat să-i ajute pe refugiați să treacă mai ușor frontiera.

„În primele zile era foarte greu să privești la tot ce se întâmpla. Oamenii erau speriați, stresați. Refugiații spun că este foarte înfricoșător… și atunci când vorbești la acest subiect, ei încep a plânge. Noi desigur i-am ajutat. Cum am putut, așa i-am susținut. Imediat au fost suplinite echipele cu oameni, ca refugiații să treacă frontiera mai rapid”, menționează Oleg Craevschi.

Până pe 22 martie, Oleg Craevschi, împreună cu polițiștii de frontieră, reprezentanții altor instituții de stat responsabile, voluntarii prezenți la punctul de trecere al frontierei, a coordonat și gestionat fluxul enorm de refugiați, care fugeau din calea războiului.

Drama pe care o trăiește fiecare familie nevoită să caute un loc sigur și să se refugieze, lăsând în spate tot ce au construit o viață întreagă, nu te poate lăsa fără lacrimi. Oleg Craevschi povestește că, pe lângă suportul profesional pe care l-au acordat polițiștii de frontieră refugiaților din Ucraina, au încercat să le creeze și o zonă de siguranță și minim confort, ca ei, odată ce trec frontiera cu Republica Moldova să se poată simți protejați.

De asemenea, reprezentantul Poliției de Frontieră menționează că oamenii erau foarte implicați, ajutau cum puteau.

„Oamenii îi întâmpinau pe refugiați cu ceai, cafea. Fiecare ajuta cu ce putea. Aduceau haine, plăpumi, pentru că noaptea era destul de frig. În sate ajutau, cu transport ajutau, cu hrană, cu alimente, aduceau lucruri necesare. Medicii erau non-stop la datorie. Pentru copii am instalat televizoare, în sală, afară… ca ei măcar puțin să se distragă. Priveau desene animate, iar noi am pus lămpi speciale, ca ei să fie la cald. “

Comisarul Șef Oleg Craevschi le-a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova pentru ajutorul acordat refugiaților din Ucraina, menționând că în aceste momente grele oamenii s-au mobilizat și fiecare a contribuit cu ce a putut.

*Campania de conținut lansată de MAI este menită să diminueze eventualele sentimente ostile și manipulatorii apărute față de refugiații ucraineni. Campania presupune elaborarea mai multor materiale vizuale (foto, video și scrise) care tratează subiectul refugiaților, pe întreg lanțul de intervenție, de la eforturile autorităților și voluntarilor, până la acomodarea și istoriile refugiaților stabiliți temporar în țara noastră.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.