Cine va fi purtătorul de cuvânt și șeful de Cabinet al Nataliei Gavrilița? Experința de muncă anterioară

Astăzi, 10 august 2021, Premierul Natalia Gavrilița și-a numit șeful de Cabinet și purtătorul de cuvânt. Astfel, Adrian Băluțel a fost numit șef al Cabinetului prim-ministrului, iar Anastasia Taburceanu a fost numită purtător de cuvânt.

Adrian Băluțel, numit șef al Cabinetului prim-ministrului Natalia Gavrilița, este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A fost expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a lucrat ca asociat de proiect în cadrul Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova. În anul 2019, în Guvernul Maia Sandu, a ocupat funcția de secretar de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Este absolvent al Colegiului Europei, programul de masterat în studii europene și relații internaționale.

Purtător de cuvânt al premierului Gavrilița a fost numită Anastasia Taburceanu. Aceasta are o experiență de peste 10 ani în comunicare și relații cu mass-media. A activat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, USAID Moldova și proiecte europene. Anastasia Taburceanu are studii de licență în Științe ale Comunicării, studii de masterat în comunicare publică și filosofie, antropologie și management cultural.

#anastasia taburceanu #sef de cabinet #purtator de cuvant #adrian balutel #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.