Cine va finanța noua Super Ligă de fotbal? Vor fi acordate câte 3,5 miliarde de euro pentru cluburile fondatoare

Grupul bancar american JP Morgan a anunţat luni că va finanţa noua Super Ligă, anunţată duminică de 12 dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa, informează Reuters.

Noua Super Ligă a fost înfiinţată ca un rival la Liga Campionilor şi include cluburi renumite precum Real Madrid şi Manchester United.

Cele mai mari douăsprezece cluburi au oficializat creacrea Super Ligăi, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor.

La rândul ei UEFA a promis că îi va da replica, excluzând echipele disidente şi pe jucătorii acestora.

‘The Super League’ are drept cluburi fondatoare pe AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham.

Acest proiect are drept scop să „genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.

„În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde de euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19”, se arată în comunicat.

Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde de euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.

Potrivit promotorilor Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele („cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, „printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.

#finanțare #venituri #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.