Circa 25 de milioane de euro vor fi oferiți Moldovei de Banca Mondială pentru vaccinarea populației până în 2023

Banca Mondială va oferi Republicii Moldova o finanțare adițională, în valoare de 24,8 milioane de euro, sub formă de credit, care are drept scop implementarea procesului de imunizare împotriva infecției COVID-19, la nivel național. În cadrul ședinței de astăzi, Comisia economie, buget și finanțe a aprobat raportul pentru două lecturi la proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) privind Proiectul „Răspuns de Urgență la COVID-19 – finanțare adițională”. De asemenea, Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat coraportul la proiectul respectiv, scrie Realitatea.md.

Conform documentului, resursele financiare vor fi folosite pentru achiziționarea vaccinurilor la prima etapă de implementare a imunizării a circa jumătate din numărul populației. Totodată, banii vor fi investiți în sistemele lanțului frigorific, dezvoltarea sistemelor informaționale în sănătate, gestionarea deșeurilor medicale, precum și acordarea de asistență tehnică destinată fortificării capacităților de implementare a procesului de imunizare.

Republica Moldova va putea achiziționa vaccinurile din diferite surse, inclusiv direct de la producători sau prin intermediul platformei COVAX și din alte state ce dispun de stocuri suplimentare de vaccinuri.

Acordul de finanțare cu AID privind implementarea Proiectului „Răspuns de urgență la COVID-19 – finanțare adițională” a fost semnat la 9 august curent. Acesta va intra în vigoare după ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova și ulterioara notificare a Băncii Mondiale privind îndeplinirea tuturor procedurilor juridice interne.

Termenul de implementare a Acordului este până la data de 30 aprilie 2023.

#banca moldoala #vaccinare #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.