Circa 250 de servicii digitale pot fi accesate într-un ghișeu electronic. Portalul Serviciilor Publice

Circa 250 de servicii digitale pot fi accesate într-un singur ghișeu electronic, după ce astăzi, 6 octombrie Portalul Serviciilor Publice a fost lansat într-o versiune nouă, îmbunătățită și actualizată cu noi funcționalități și informații despre servicii publice care pot fi accesate de toți cetățenii Republicii Moldova și reprezentanții mediului de afaceri.

Potrivit informațiilor, platforma a fost completată cu date noi și informații utile despre servicii publice și modalitățile moderne de prestare a acestora de către instituțiile de stat.

În versiunea nouă, portalul oferă cetățenilor comoditatea de a accesa circa 250 de servicii digitale într-un singur ghișeu electronic servicii.gov.md și ghidează utilizatorul în găsirea informației structurate pe evenimente de viață, cu o interfață prietenoasă și cu motor de căutare avansat, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Portalul de servicii guvernamentale este un punct unic de acces la informațiile, pașii, tarifele și toate detaliile aferente serviciilor publice, evenimentelor de viață care se regăsesc în Nomenclatorul integrat al Serviciilor publice și este elaborat în conformitate cu Vocabularului European al Serviciilor Publice.

Acțiunea face parte din agenda Guvernului pentru transformare digitală și modernizarea serviciilor publice, cu orientare pe cetățean, iar obiectivul de bază este de a informa în mod corect și complet potențialii beneficiari ai serviciilor publice.

#ghiseu electronic #servicii digitale #servicii publice #actualizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.