Circul ieftin al Tiraspolului cu taxele vamale! Ioniță: Ei nu achită TVA și accize care sunt de ordinul miliardelor

În dimineața zilei de astăzi, 11 ianuarie, mai mulți angajați ai întreprinderilor din stânga Nistrului protestează față de introducerea taxelor vamale de către Chișinău de la 1 ianuarie 2024. Din imaginile video se vede că protestatarii au fost aduși organizat.

Angajații, cu drapele transnistrene în mână protestează la punctul de trecere instituit ilegal de la Tighina. Pe pancartele acestora este scris: “Moldova agresoare”, “Moldova ne-a oprit întreprinderile”. Lozincile sunt scrise în limba rusă.

„În Republica Moldova practic nici nu există taxe vamale. Eu nici nu cred că celor din regiunea stângă a Nistrului nu li se aplică taxe vamale, ci mai degrabă proceduri vamale. Or, chiar dacă se și aplică taxe vamale sunt foarte mcii. Din încasările de la vamă taxele vamale sunt doar câteva procente. Cei din stânga Nistrului nu achită TVA care se cifrează la 30 de miliarde de lei, accizele nu le achit care sunt 6 miliarde de lei. Taxele vamale se cifrează la 500 milioane de le pentru toată țara. E doar un simplu scandal”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe vamale #protest #transnitria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.