Diferențele dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Pentru a înțelege mai bine care sunt lucrurile pe care Uniunea Europeană le poate face pentru cetățenii ei, e bine să știm care sunt principalele instituții de decizie ale Uniunii, scrie antena3.ro.

În U.E. instituția care poate iniția propuneri legislative este Comisia Europeană. Este, dacă vreți, Guvernul Uniunii Europene.

Fiecare stat membru are un reprezentant, așadar sunt 27 de membri ai Colegiului Comisarilor Europeni. România deține în acest mandat portofoliul transporturilor, prin comisarul Adina Vălean.

Cei care dezbat propunerile legislative sunt europarlamentarii. În acest moment sunt 705 eurodeputați, dar din acest an vor fi 720. România va avea în continuare 33 de europarlamentari.

Cea de-a treia instituție, care are un cuvânt de spus, alături de Parlament, în ceea ce privește legislația europeană este Consiliul Uniunii Europene. A nu se confunda cu Consiliul European.

Consiliul Uniunii Europene este condus, prin rotație, de fiecare stat membru pentru o durată de 6 luni. Acum suntem sub președinția belgiană, iar din iulie vor conduce ungurii. România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în primele 6 luni din 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#instituții #diferente #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Vasile Grădinaru a avertizat în cadrul emisiunii de la Radio Moldova că actuala majorare a tarifului la gaze (22,30 lei metrul cub cu peste 40% mai mut față de tariful anterior n.a) ar putea să nu fie ultima, în condițiile în care costurile suportate de furnizori ar fi în continuare mai mari decât cele acoperite prin prețul aprobat pentru consumatori. Parlamentarul susține că situația pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat și ar putea influența inclusiv mecanismul compensațiilor pentru sezonul rece.

„Nu o să fiu deloc populist și o să spun mai rău: această majorare nu știu dacă ar fi ultima”, a declarat Grădinaru.

Potrivit deputatului, din discuțiile purtate cu reprezentanți ai ANRE ar rezulta că nici tariful actual nu acoperă integral costurile existente.

„Chiar inclusiv aplicarea acestui tarif nu acoperă costurile care sunt cu mult peste. Acum se acumulează devieri negative”, a spus parlamentarul.

În aceste condiții, evoluția ulterioară a tarifelor va depinde inclusiv de prețurile gazelor pe piețele internaționale. Grădinaru spune că nu poate fi exclusă o nouă scumpire, în cazul unei evoluții nefavorabile a cotațiilor externe.

Deputatul afirmă că tocmai incertitudinea privind tariful din perioada rece face imposibilă, deocamdată, stabilirea exactă a categoriilor de consumatori care vor beneficia de compensații.

„Nimeni astăzi, la această oră, nu poate să vă spună, nici măcar prim-ministrul, cred, exact care vor fi către sezonul rece categoriile care vor beneficia. Trebuie să vedem în primul rând care va fi tariful la acea etapă, iar reieșind din presiunea care va fi, respectiv, se va lua decizia”, a explicat Grădinaru.

El a precizat că nu afirmă că tarifele vor crește obligatoriu, însă admite un asemenea scenariu dacă prețul gazelor pe piața internațională va urca. Stabilirea prețului final pentru consumatori se va face, potrivit acestuia, în baza formulelor de calcul aplicate de ANRE.

Grădinaru avertizează că sprijinirea populației în sezonul rece va reprezenta o provocare importantă pentru finanțele publice.

„Va fi o presiune foarte mare pe buget și noi va trebui să facem două lucruri: unu, să ajutăm cât de mult putem și, doi, ca acest ajutor să fie cât mai targetat”, a conchis deputatul.

Săptămâna trecută, președintele Moldovagaz Vadim Ceban declara că tariful la gaz ar urma să depășească 22 de lei metrul cub.