Tornada scumpirilor s-a temperat! Inflația anuală a fost de 4,2% în 2023, iar în decembrie am avut deflație

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2023 au înregistrat o creștere de 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție vine în contrast cu luna decembrie 2022, când creșterea anuală a fost semnificativ mai mare, ajungând la 30,2%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Comparând decembrie 2023 cu noiembrie 2023, s-a înregistrat o deflație, cu prețurile scăzând cu aproximativ 0,4%. Această scădere vine ca o schimbare semnificativă în tendința de creștere constantă a prețurilor înregistrată în ultimele luni.

În analiza pe întreg anul 2023, prețurile au cunoscut o creștere medie de 13,4%, cu cele mai semnificative creșteri înregistrate la serviciile prestate populației, cu o majorare de 21,8%. Produsele alimentare au avut o creștere de 13,2%, iar mărfurile nealimentare au crescut cu 8,1%.

În ceea ce privește produsele alimentare, s-a observat o creștere notabilă la fructe și legume, cu aproximativ 12%, carne și conserve din carne, lapte și produse lactate, care au înregistrat o creștere de peste 3%, iar pâinea a avut o creștere de 2,2%. În același timp, uleiul vegetal a înregistrat o diminuare de 21,1%, iar zahărul a scăzut cu 4,1%.

La mărfurile nealimentare, majorarea prețurilor la încălțăminte și confecții cu 9,6%, și respectiv, 5,8%, a contribuit la creșterea generală, alături de creșterea prețurilor la materialele pentru întreținerea și repararea locuinței cu 4,3%.

Serviciile prestate populației au cunoscut și ele schimbări semnificative, cu majorări considerabile la serviciile de alimentare cu apă și de canalizare (24,6%), serviciile transportului de pasageri (20,8%), și serviciile de alimentație publică (6,5%). De asemenea, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere notabilă de aproximativ 43%, iar serviciile de furnizare a gazelor naturale au scăzut cu 12,1%.

Menționăm că Guvernul a intervenit pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, oferind compensații pentru consumatorii casnici la factura de energie, contribuind astfel la o atenuare de 1,3% a inflației medii anuale.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alimente #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.