Clientela politică pusă cu botul pe labe. Banii pentru primării nu vor mai fi distribuiți de „politruci”

Parlamentul a aprobat, astăzi, cu votul a 58 de deputați, proiectul care prevede instituirea Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fondul urmează să devină principala sursă de finanțare a proiectelor investiționale destinate autorităților publice locale. Astfel, prin intermediul Fondului vor fi finanțate proiectele din domeniul alimentării cu apă și canalizare, eficiența energetică, dezvoltare locală, creșterea atractivității turistice, dezvoltarea infrastructurii economice, dezvoltare urbană.

La moment proiectele menționate sunt implementate prin intermediul fondurilor naționale existente: Fondul Ecologic Național, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului rural, Fondul de Eficiență Energetică.

Noua entitate va activa în baza Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și va prelua proiectele de dezvoltare regională și locală.

Suplimentar, acest Fond va cofinanța și proiectele finanțate de partenerii externi.

De asemenea, documentul propune constituirea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale, competențele și regulamentul de activitate al acestuia urmând să fie aprobate de către Guvern.

Totodată, proiectul mai prevede dezvoltarea unui sistem informațional, care va asigura evidența proiectelor finanțate din Fond.

Potrivit documentului, mijloacele de finanțare ale Fondului Național provin din resursele anuale de la bugetul de stat, sursele de asistență externă și alte surse permise de cadrul normativ.

Regulamentul privind gestionarea mijloacelor Fondului Național va fi aprobat în luna februarie, urmând ca în luna martie curent să fie inițiată procedura de selectare a proiectelor.

Sub aspect financiar, mijloacele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală se estimează a fi de cca 800 mil. lei pentru anul 2022, dintre care aproximativ 500 mil. lei vor fi destinate proiectelor de dezvoltare locală.

Proiectul urmează a fi aprobat în lectură finală.

Anterior, banii pentru diferite proiecte erau alocați pe criterii politice. De exemplu, potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei. În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

#fond #distribuire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.