CNAS atenționează: Zilierii sunt obligați să achite Asigurarea Socială. Cât trebui să plătească lunar

26 Mai 2021, 12:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Mai 2021, 12:38 // Actual //  MD Bani

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) reamintește despre obligația persoanelor fizice care desfășoară activitate necalificată cu caracter ocazional (în baza Legii nr.22 din 23.02.2018) de a încheia un contract individual de asigurări sociale de stat. 

Obligația de încheiere a contractului individual de asigurări sociale revine tuturor zilierilor care au desfășurat lucrări în agricultură chiar și cu o durată de o zi în cadrul unei luni. 

Excepție vor constitui pensionarii, persoanele cu dizabilități, precum și persoanele care se încadrează în categoriile de plătitori prevăzute la pct. 1.1-1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale. 

Contractul individual de asigurări sociale se încheie de către zilieri la subdiviziunea teritorială a CNAS, unde agentul economic este înregistrat ca plătitor de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat.  

Astfel, aceștia urmează să se prezinte la subdiviziunile CNAS până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au desfășurat activitatea respectivă.   

Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, suma contribuției lunare datorate de către zilieri este de 240,5 lei sau 2886 lei pentru întregul an. 

Perioada asigurată în baza contractului individul de asigurări sociale se valorifică în procesul de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă și a ajutorului de deces.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.