Colaps pe piața uleiului! Moldova importă mai mult decât exportă pentru al doilea an la rând

11 Sept. 2025, 12:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2025, 12:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat în iulie–august 2025 un volum de 1 800 tone de ulei de floarea-soarelui, de 2,3 ori mai mult față de aceeași perioadă din 2024 (778 tone), arată analiza economistului Iurie Rija. Totuși, nivelul rămâne mult sub performanțele din 2022 și 2023, când în aceeași perioadă s-au livrat anual aproape 29 mii tone. Comparativ cu acei ani de vârf, exporturile din vara lui 2025 sunt de 15–16 ori mai mici.

Prețul mediu de export a urcat la 17,7 lei/kg, peste nivelurile din 2024 (16,8 lei/kg) și 2023 (16,4 lei/kg), dar departe de recordul din 2022, când prețul atinsese 28,4 lei/kg. Astfel, încasările din exporturi au însumat 31,8 milioane lei, de 2,4 ori mai mari decât anul trecut (13,1 milioane lei), însă incomparabil mai mici decât cele obținute în 2022 (798,7 milioane lei) și 2023 (475,8 milioane lei).

Potrivit analizei, liderul exporturilor a fost compania „Floarea Soarelui” SA din Bălți, cu 930 tone (52% din total), urmată de GT „Osadciuc Victor” cu 293 tone (16%) și „Alionexagro” SRL cu 271 tone (15%).

Principalele destinații externe au fost România (1 427 tone, 79% din total, la un preț de 17,4 lei/kg), Grecia (168 tone, 9%, la 18,7 lei/kg) și Bulgaria (100 tone, peste 5%, la 20,7 lei/kg – cel mai ridicat preț).

Totuși, analiza balanței comerciale arată o situație nefavorabilă: Moldova a devenit importator net de ulei de floarea-soarelui pentru al doilea an consecutiv. Dacă în iulie–august 2024 exporturile au coborât la 778 tone, iar importurile au urcat la 921 tone, în 2025 diferența s-a adâncit: 1 800 tone exportate vs. 2 206 tone importate.

La capitolul importuri, din nou în frunte se află „Floarea Soarelui” SA, care figurează și printre exportatori – însă exporturile companiei provin din procesarea materiei prime locale, în timp ce importurile acoperă cererea pieței interne. În topul importatorilor se regăsesc și „Colvas” SRL, precum și distribuitori mari și lanțuri de retail precum „Moldretail Group” SRL, „Star Energy Group” SRL și „Sheriff” SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.