Colapsul pe care Putin nu l-a prevăzut: Patru lovituri primite de Rusia, ce anunță prăbușirea

Războiul declanșat de Putin în Ucraina acum mai mult de 500 de zile a dus la impunerea a mai multor sancțiuni de către Occident împotriva Rusiei. Colapsul pe care liderul de la Kremlin nu l-a prevăzut înaintea începerii conflictului se produce acum: prăbușirea excedentului de cont curent al Băncii Centrale, a exporturilor, dar și a industriei auto.

Economia Rusiei merge din rău în mai rău, pe măsură ce sancțiunile occidentale lovesc sectoarele cheie ale țării. Rubla a scăzut dramatic, având cel mai mic curs din ultimele 15 luni, potrivit Business Insider.

Necazurile economice ale țării s-au înmulțit de la invadarea Ucrainei la începutul anului trecut. Conflictul a declanșat un val de sancțiuni din partea lumii occidentale. Unii l-au acuzat chiar pe președintele rus Vladimir Putin pentru că a provocat atât de multă durere națiunii, cercetătorii de la Yale spunând că „canibalizează” economia Rusiei în îndemnul său de a cuceri Ucraina.

„Cota leului din economie este controlată de stat, sectorul energetic și cel financiar, iar Putin preia din capitalul de profit al acelor afaceri pentru a le folosi ca borcan de prăjituri pentru cufărul său de război”, au spus cercetătorii Jeffrey Sonnenfeld și Steven Tian de la Universitatea Yale.

Rușii cumpără mai puține mașini. Industria auto din Rusia este o parte a economiei care este strânsă. Phil Rosen a raportat că vânzările de mașini la Moscova au scăzut cu aproape 75% de la izbucnirea războiului din Ucraina. Scăderea a fost alimentată de o combinație de trei factori: creșterea prețurilor, scăderea ofertei și deteriorarea sentimentului consumatorilor.
În același timp, numărul rușilor care cumpără mașini de marcă străină – de obicei privite ca achiziții de lux – s-a apropiat de un impas.

Scaderea exporturilor. Un alt semn că economia Rusiei se frământă este prăbușirea dramatică a balanței sale de cont curent.
Banca centrală a Moscovei a înregistrat o scădere de 93% de la an la an a excedentului de cont curent pentru trimestrul al 2-lea, din aprilie-iunie, a scăzut de la un record de 76,7 miliarde de dolari la 5,4 miliarde de dolari.
Situațiile financiare brute arată cât de grav mușcă țara sancțiunile occidentale, în special sectorul energetic cheie, unde exporturile sale de petrol și gaze au primit un impact uriaș după ce au fost impuse plafoane de preț și interdicții.

Veniturile din exporturile de energie scad. Moscova obține o mare parte din veniturile sale din vânzările de produse petroliere și gaze, dar sancțiunile occidentale au erodat acest flux de venituri.

În iunie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a declarat că veniturile din taxele pe petrol și gaze au scăzut cu 36% față de acum un an, la aproximativ 571 de miliarde de ruble, și că profiturile din țiței și produse petroliere au scăzut cu 31%, până la 426 de miliarde de ruble.

Rubla este în cădere liberă. La necazurile Rusiei se adaugă o rublă în scădere. Moneda țării a scăzut la un minimum de 15 luni, un dolar fiind cotat la valoarea de 94,48 de ruble, fenomen declanșat de fuga de capital, scăderea veniturilor fiscale și scăderea rezervelor băncilor centrale.

Preocupările legate de volatilitatea monedei au determinat un val de retrageri interne de la banca centrală a țării, în valoare de peste 1 miliard de dolari. Cursa bancară a fost alimentată în principal de recenta revoltă Wagner.

Slăbirea monedei Rusiei a forțat țara să ia măsuri disperate. Recent, ministrul de externe al Rusiei a cerut țărilor din Asia de Sud-Est să renunțe la dolarul american și să folosească monedele locale pentru a desfășura comerț cu Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prabusire #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.