Acum circa 80 de ani gunoiul din Chișinău era evacuat cu căruța. Cum a fost creată Regia „Autosalubritate”

V-ați întrebat vreodată cum era salubrizat orașul Chișinău zeci de ani în urmă?

Istoria spune că Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” a fost creată în baza trustului „Sanocistca” din orașul Chișinău, în anul 1945. Inițial, trustul era format din 40 de lucrători, care evacuau deșeurile cu 14 căruțe la periferia orașului.

Primul director al întreprinderii, Petru Znamenschii, a fost cel care a implementat metoda evacuării deșeurilor de la cea manuală la cea mecanizată.

Au trecut 78 de ani…

Astăzi, Regia „Autosalubritate” este întreprindere autogestionară, la autofinanțare, care funcționează în corespundere cu politicile promovate de către Direcţia generală locativ-comunală și amenajare a municipiului Chişinău.

Activitatea de bază a întreprinderii este colectarea, transportarea, sortarea, tratarea și eliminarea deșeurilor municipale prin depozitare la depozitul municipal de deșeuri din comuna Țînțăreni.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate

Pe lângă activitatea de bază, întreprinderea are și activitate suplimentară: gestionarea și întreținerea orologiului de pe Arcul de Triumf.

Cel mai important ceas al țării, deservit de Autosalubritate, Orologiul municipal, care are peste 100 de ani și se află pe Arcul de Triumf din Piața Marii Adunări Naționale, se află în gestiunea Regiei „Autosalubritate”.

Ceasul este unul mecanic și se repornește o dată la fiecare 24 de ore. Ceasornicarul zilnic urcă cel puțin 40 de trepte ca să ajungă în turn, învârte un scripete, care ridică niște greutăți ce mențin ritmul mecanismului.

Mecanismul care unește ceasul de cele două clopote instalate pe Arcul de Triumf este detaliu care face ca orologiu din centrul Chișinăului să fie unicat. Această piesă a fost confecționată după schițele vechi, dintr-o placă metalică specifică.

Cine are grijă de curățenia orașului

În prezent, în cadrul operatorului municipal de salubrizare muncesc 410 persoane, iar 320 dintre acestea se ocupă zi de zi ca orașul Chișinău să fie curat.

Zilnic, de la platformele comune de stocare a deșeurilor, sunt evacuate circa 500-600 tone de deșeuri. Acestea sunt transportate la uzina de sortare pentru a fi selectate și transmise, ulteriori, reciclatorilor spre revalorificare. Restul deșeurilor, care nu pot fi reciclate, sunt transportate la depozitul municipal de deșeuri, unde sunt depozitate, tratate și eliminate.

Evacuarea deșeurilor de la platformele comune de stocare din municipiul Chișinău este organizată şi în zilele de odihnă, sărbători, iar centrul orașului este salubrizat permanent în două schimburi.

Pentru îndeplinirea serviciilor sunt implicate peste 44 de unități de transport. Parcul de autospeciale urmează să se înnoiască cu încă 44 de autospeciale moderne, care au fost achiziționate în cadrul proiectului „Deșeuri Solide Chișinău”, finanțat de către Primăria municipiului Chișinău și investitorii internaționali BERD și E5P.

În oraș sunt instalate peste 10.000 containere pentru stocarea deșeurilor. Permanent, containerele se repară și se vopsesc, iar cele deteriorate se înlocuiesc cu altele noi, mai exact din lotul de 3.000 de containere care au fost achiziționate, la fel, în cadrul proiectului finanțat de către Primăria Capitalei, „Deșeuri Solide Chișinău”.

Tot în cadrul acestui proiect grandios „Deșeuri Solide Chișinău” urmează să fie construită o nouă stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor, recultivat și închis definitiv depozitul temporar de deșeuri din sectorul Ciocana (exploatat în perioada 2010-2017), iar depozitul de deșeuri de la Țînțăreni modernizat în totalitate, astfel încât să devină un centru modern de depozitare a deșeurilor în corespundere cu toate standardele internaționale.

Mai mult, cu suportul Primăriei a fost cumpărat un compactor modern, precum și au fost construite două stații unice în țară de tratare a levigatului (substanța toxică ce se scurge din deșeuri în urma descompunerii). Grație acestor stații, toată substanța toxică este tratată după principiul osmoză inversă și „transformată” în apă tehnică pură (permeat). Probele de laborator (efectuate trimestrial) demonstrează că această apă tehnică, obținută în urma tratării levigatului, este inofensivă și poate fi utilizată, inclusiv, și la irigarea terenurilor agricole.

În concluzie, domeniul managementului de gestionare a deșeurilor municipale din Chișinău este în continuă modernizare. Doar în ultimii patru ani, cu suportul administrației publice locale și a investitorilor internaționali, întreprinderea a reușit, precum și continuă să implementeze cele mai bune practici, proiecte pentru prestarea unui serviciu de calitate în folosul citadinilor, iar în scurt timp va deveni un operator de talie europeană.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#salubritate #utilaje #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.