„Colonelul” Putin – este dictatorul rus implicat în deciziile strategice privind invazia Ucrainei?

18 Mai 2022, 04:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2022, 04:31 // Actual //  bani.md

Militarii occidentali cred că preşedintele Rusiei operează la „nivel de colonel sau brigadier” pe fondul invadării regiunii Donbass.

Este războiul lui Vladimir Putin – sau cel puţin aşa îl caracterizează Occidentul. Nu numai că decizia de a invada Ucraina a fost luată de preşedintele rus, dar oficialii militari occidentali spun acum că Putin este implicat în luarea deciziilor pe câmpul de luptă „la nivelul unui colonel sau brigadier”, în timp ce se desfăşoară ofensiva  în Donbas în estul Ucrainei.

În parte, observaţia nu este foarte surprinzătoare. Ideea că preşedintele rus, în calitate de comandant şef, nu va fi implicat în planurile de luptă, mai ales odată ce războiul din Ucraina a început să meargă prost, ar fi imposibil de crezut. Regimurile autocratice tind să nu favorizeze descentralizarea militară, transmite The Guardian.

Dar vine şi într-un punct de eşec militar penibil. O încercare de încercuire a forţelor ucrainene săptămâna trecută a dus la aproape 500 de morţi şi la pierderea a peste 70 de vehicule blindate într-o încercare dezastruoasă de a traversa râul Siverski Doneţ, care a avut loc în plină zi.

Luarea deciziilor la „nivelul unui colonel sau brigadier” presupune o comandă la nivel de brigadă a două sau mai multe batalioane,precum şi deplasarea a 1.500 soldaţi.

Profesorul Sir Lawrence Freedman de la King’s College din Londra, a considerat că declaraţia militară despre nivelul de implicare al lui Putin este plauzibilă: „Putin a urmărit operaţiunea militară, mai întâi dând prea puţină atenţie că va lansa un atac şi apoi făcând eforturi pentru câştiguri rapide.  Aceasta a fost problema în cea de-a doua etapă a războiului, în Donbas”.

Putin aduce aminte de un lider politic nerăbdător care nu mai are încredere în generalii lor, precum Adolf Hitler, care în ultimele etape ale celui de-al doilea război mondial, aşa cum este descris de biograful Ian Kershaw, a refuzat să mai ia în seamă apelurile generalilor pentru retrageri tactice în est şi a  insistat în schimb asupra contraofensivelor supraoptimiste, ca în Bătălia de la  Ardenne în iarna lui 1944/1945.

În primele etape ale războiului din Vietnam, preşedintele american Lyndon Johnson şi administraţia sa au început în 1965 o campanie de bombardare împotriva comunistului Vietnam de Nord, numită Rolling Thunder. Strategia confuză a fost o încercare de a încercui Hanoiul prin bombardarea ţintelor mai mici şi un pas într-un război în escaladare pe care SUA  îl pierde în cele din urmă.

În perioada premergătoare războiului final din Irak, dictatorul ţării, Saddam Hussein, a decis că forţele aeriene ale ţării nu ar trebui să joace niciun rol în război, cu avioanele sale „în palmieri sau îngropate în nisip”, potrivit unui raport din Foreign Affairs. scris la trei ani după război. Se credea că forţele aeriene irakiene nu vor fi pe măsură pentru invadatorii occidentali – şi că ar fi cel mai bine să fie salvate pentru un viitor post-război sub conducerea sa, care nu a mai avut loc după capturarea Bagdadului.

Dar, în ciuda tuturor poveştilor de amestec, relaţia dintre conducerea politică şi comanda militară a fost întotdeauna complexă şi uneori încărcată.

Scopul, susţine Freedman, este acela de a se asigura că există „un dialog între politicieni şi armată” şi că liderii nu depăşesc obiecţiile legitime sau încearcă să microgestioneze planurile de luptă într-un moment în care ar trebui să se concentreze pe un plan diplomatic sau politic mai larg. strategii.

Pentru Putin, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de cea de-a douăsprezecea săptămână, se pune întrebarea dacă liderul rus are timp să se concentreze asupra deciziilor tactice într-o ofensivă pe Donbas care stagnează şi impactul. că alte eşecuri militare ar avea asupra statutului său.

În ultimele zile, unii bloggeri şi experţi militari ruşi au început să pună sub semnul întrebării strategia. Un blogger rus popular care foloseşte pseudonimul Vladlen Tatarzky pe canalul său Telegram a scris: „Până când nu vom şti numele „geniului militar” care a amplasat un grup tactic de batalion lângă râu şi el nu va răspunde public pentru asta, nu vor fi niciodată reforme în armată”.

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!