Comoară cu peste 100 de artefacte din Epoca Bronzului, descoperită în Polonia

Poliția din Polonia a lansat o anchetă după ce o colecție de peste 100 de artefacte din Epoca Bronzului a apărut pe neașteptate în nord-vestul țării, notează CNN. Descoperirea a ieșit la iveală atunci când fotografii ale artefactelor, inclusiv arme, vârfuri de lance din bronz, coliere și capete de scut, au fost transmise Biroului provincial de protecție a patrimoniului din orașul Szczecin, potrivit unui comunicat al poliției din Pomerania de Vest, publicat vineri, scrie antena3.ro.

Atunci când un investigator specializat în furturi de artă a dat de urma persoanelor care au distribuit fotografiile, acestea au declarat că artefactele au fost lăsate anonim în fața unei asociații istorice locale din orașul Gryfino.

Asociația istorică a predat apoi artefactele Biroului Provincial de Protecție a Patrimoniului din Szczecin, care a raportat o infracțiune de descoperire de comori fără permisiune.

„Comoara a fost dobândită prin percheziții ilegale și apoi a fost excavată, ceea ce a făcut ca ea să își piardă complet contextul arheologic”, a declarat poliția, adăugând că acest lucru face imposibilă datarea cu radiocarbon.

„Aceasta este una dintre cele mai mari comori descoperite în Polonia în ultimii ani”, au spus ei.

Cei responsabili riscă până la opt ani de închisoare, potrivit declarației.

Datorită naturii obiectelor: arme, coliere, capete de scut, seceri, vârfuri de suliță din bronz, este mai degrabă o comoară – o acumulare de artefacte istorice – decât o urnă de incinerație și obiecte depuse într-un mormânt. Comoara constă în peste 100 de artefacte, inclusiv 73 de obiecte mari și seturile lor, cum ar fi 30 de coliere din bronz și mai multe obiecte din argint.

Artefactele au fost transferate la biroul Conservatorului Provincial al Patrimoniului din Szczecin, care va decide unde vor fi adăpostite în cele din urmă obiectele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #comoara #descoperire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.