Putin și-a pus oaspeții la BRICS într-o situație penibilă. Nu și-au putut folosi cardurile cu dolari

Președintele rus Vladimir Putin vrea să convingă peste 20 de lideri mondiali pe care i-a invitat în Rusia la summitul BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale și pentru asta le-a impus să vină cu bani cash la ei, dolari sau euro, pe care să îi schimbe cu ruble, scrie Insider, citat de antena3.

Lupta cu dolarul e una dintre prioritățile lui Putin, deoarece tranzacționarea în monede locale ar însemna că Rusia, supusă sancțiunilor internaționale, nu ar avea de suferit în condițiile în care ordinea financiară globală este dominată de dolari americani.

Organizatorii summit-ului BRICS i-au sfătuit pe oaspeții din străinătate să aducă numerar – în special dolari americani și euro – la evenimentul din orașul rus Kazan.

Majoritatea băncilor ruse vor schimba în ruble dolari americani sau euro – pe care Moscova le-a considerat „monede toxice”, potrivit unui ghid postat pe site-ul summit-ului.

Să vii fără cash în Rusia nu a fost o opțiune pentru participanții la summit, deoarece nu este posibilă utilizarea în Rusia a cardurilor Mastercard sau Visa emise în afara țării. Cei doi emitenți de carduri au oprit operațiunile locale la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Cardurile Union Pay din China pot fi folosite – „dar cu restricții”, se arată în ghidul evenimentului.

Participanții pot să își facă un card Mir din Rusia, direct de pe aeroportul internațional din Kazan.

Aceste probleme legate de plăți subliniază imensa provocare pe care BRICS o are în scopul său de la se renunța la dolar.

Marți, Putin a promovat din nou utilizarea monedelor locale.

Săptămâna aceasta, în orașul Kazan, al optulea oraș ca mărime din Rusia, Vladimir Putin are discuții cu peste 20 de șefi de stat la summitul BRICS al economiilor emergente. Printre liderii invitați se numără Xi Jinping din China, premierul indian Narendra Modi și președintele iranian Masoud Pezeshkian. Kremlinul a descris momentul ca fiind unul dintre „evenimentele de politică externă de cea mai mare amploare” din Rusia.

Dornic să reducă presiunea din cauza sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin speră să-i convingă pe membrii BRICS să adopte o alternativă la dolar pentru plățile globale.

BRICS reprezintă Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Grupul, denumit adesea o replică la ce reprezintă lumea occidentală, s-a extins pentru a include Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Și Arabia Saudită a fost invitată să se alăture.

Națiunile BRICS reprezintă 45% din populația globală.

Oficialii ruși au indicat că alte 30 de țări vor să se alăture BRICS. Unele dintre aceste națiuni vor lua parte la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #carduri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina a pierdut aproximativ o treime din capacitatea de export a cerealelor prin porturile sale strategice de la Marea Neagră, din cauza intensificării atacurilor cu rachete și drone lansate de Rusia, avertizează Uniunea Fermierilor din Ucraina.

Exporturile agricole, în special cerealele și uleiurile vegetale, reprezintă cea mai importantă sursă de valută pentru economia ucraineană, peste 90% din acestea fiind expediate prin cele trei porturi din regiunea Odesa.

În perioada în care a funcționat acordul privind exportul cerealelor prin Marea Neagră, porturile din Odesa manipulau aproximativ șase milioane de tone de mărfuri pe lună. În prezent, capacitatea de export a scăzut la circa patru milioane de tone lunar.

Potrivit Uniunii Fermierilor din Ucraina, Rusia lovește în mod sistematic infrastructura portuară, terminalele și întregul lanț logistic, folosind inclusiv rachete balistice.

„Rusia a început să atace sistematic infrastructura portuară, terminalele și întregul lanț de transport și logistică, utilizând din nou rachete balistice. În prezent, putem expedia în medie aproximativ patru milioane de tone de cereale pe lună”, se arată în raportul organizației.

În ultimele sezoane agricole, Ucraina a asigurat aproximativ 6% din exporturile mondiale de grâu și circa 11% din exporturile globale de porumb. Specialiștii avertizează că, dacă perturbările vor continua, acestea ar putea influența piețele internaționale și prețurile produselor agricole.

Deși porturile continuă să funcționeze, organizația avertizează că, în lipsa lucrărilor de reparație și dacă atacurile vor continua cu aceeași intensitate, infrastructura ar putea suferi avarii majore în următoarele luni.

Surse din industrie, citate de Reuters, spun că traderii se confruntă deja cu dificultăți logistice, inclusiv la achiziția cerealelor, organizarea transporturilor, încărcarea mărfurilor și stabilirea tarifelor de transport maritim.

Datele Căilor Ferate Ucrainene arată că, în perioada 2–8 iulie, numărul vagoanelor cu cereale trimise spre porturile din Odesa a scăzut cu 11% față de săptămâna precedentă, iar exporturile s-au redus cu 17%.

Cel mai mare exportator ucrainean de cereale, Kernel Holding, a anunțat în această săptămână suspendarea activității terminalului său din portul Ciornomorsk, după o serie de atacuri rusești. De asemenea, la 15 iulie, patru dintre cele 13 terminale mari de cereale din porturile ucrainene și-au suspendat achizițiile de cereale.

Analiștii companiei de consultanță ASAP Agri susțin că tot mai mulți armatori evită să trimită nave în porturile ucrainene, ceea ce determină creșterea tarifelor de transport maritim.

La rândul său, analistul Bogdan Kostețki, de la Barva Invest, estimează că porturile ucrainene au pierdut aproximativ o treime din capacitatea de stocare a cerealelor. Potrivit acestuia, reducerea cu circa 2,5 milioane de tone a capacității lunare de operare a porturilor de mare adâncime a creat un blocaj logistic, iar o parte din cereale nu mai poate ajunge la destinațiile de export.