Comoara din beci. Cum s-a îmbogățit un bărbat peste noapte

Paulson a cumpărat sticla cu vin în 1971 şi a plătit 250 de dolari

„În toți acești ani a stat în subsolul casei. Nu m-am gândit niciodată atât de mult la asta”, a spus bărbatul. În luna martie, sticla de vin a ajuns la o licitație specializată, unde era de așteptat să se vândă cu o sumă cuprinsă între 50.000 și 80.000 de dolari, potrivit casei de licitații Bonhams Skinner.

Numai că, sticla cu vin s-a vândut cu 106.250 de dolari: „Am fost șocați. Eram pur și simplu uluiți, nu am putut spune nimic. Ne-am îmbrățișat și am zâmbit”, a mai povestit bărbatul .

Sticla de trei litri este excepțional de rară

Când a cumpărat sticla de trei litri de vin, Mark Paulson lucra ca pictor comercial, dar avea un anumit interes pentru vinurile rare. Roger Brandt, un prieten și un fin cunoscător al vinurilor, pe care Paulson l-a cunoscut la o degustare de vinuri din San Francisco, l-a convins să cumpere o sticlă de La Tâche, pentru că e „un lucru care se întâmplă o dată în viață”.

Conform casei de licitații Bonhams Skinner, aproximativ 1.300 de cutii cu La Tâche sunt produse anual, iar cele mai multe sticle au 750 ml. În decursul anilor, foarte puține sticle de 3 litri au fost îmbuteliate cu acest sortiment.

Sticla este Dublu Magnum Jeroboam

În ciuda reputației sale, Paulson nu a găsit niciodată ocazia potrivită pentru a deschide sticla cu vin, iar nici atât deoarece a vândut-o la un preţ neașteptat de mare.

Mai exact, inițial, Mark Paulson se gândea să aștepte o ocazie specială ca să desfacă sticla de vin, dar aceasta nu s-a ivit. În cele din urmă, bărbatului i-a venit ideea să o vândă. Fiul lui Paulson a găsit un articol despre Bonhams Skinner, care în octombrie 2022, a vândut o sticlă similară de vin cu aproximativ 80.000 de dolari, iar el a obţinut peste 100.000 de dolari, scrie insider.com.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.