Compania energetică din Moldova a unui milionar ceh intră pe piața gazelor din România

Consiliul Concurenței din România analizează tranzacția prin care Premier Energy S.R.L. preia compania Hargaz Harghita Gaz S.A., companie activă pe piața gazelor naturale din România.

Atât Premier Energy, cât și Hargaz Harghita Gaz activează în calitate de distribuitori și furnizori de gaze naturale, precum și pe piața activităților conexe distribuției de gaze naturale, realizând activități de racordare la sistemele de distribuție a gazelor naturale, mentenanța instalațiilor de racordare etc.

La începutul anului 2022, grupul Premier Energy a preluat companiile Ecoenergia S.R.L. și Alive Capital S.A., devenind, astfel, activ și pe piața energiei electrice din România în calitate de producător de energie electrică alternativă, furnizor și trader. În Republica Moldova, grupul Premier Energy este activ pe piața distribuției și furnizării de energie electrică.

Hargaz Harghita Gaz S.A. își desfășoară activitatea pe piața gazelor naturale din România în calitate de distribuitor, precum și pe piața activităților conexe distribuției de gaze naturale, respectiv: proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, proiectarea și executarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale. Până la data de 1 noiembrie 2021, Hargaz Harghita Gaz S.A. a avut o licență de furnizare a gazelor naturale.

Premier Energy este unul dintre cei doi distribuitori de energie electrică din Republica Moldova și asigură cu energie două treimi din populația țării, inclusiv capitala Chișinău.

Premier Energy este cel mai mare vânzător de energie electrică din țară. Anul trecut compania avea peste 800.000 clienți și o cifră de afaceri de aproape 5 miliarde lei.

Premier Energy a intrat pe piața Republicii Moldova după ce a achiziționat businessul de la GasNaturalFenosa în anul 2019

Premier Energy este controlat prin intermediul grupului Emma Capital de către milionarul ceh Jiri Smejc.

Acesta a preluat în august 2019, prin intermediul Joseco Holding din Cipru, controlul companiilor grupului Gas Natural Fenosa, care din 2020 se numesc Premier Energy şi asigură cu energie electrică circa 70% din populaţia Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#distribuție #gaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.