Vicepreședinte Lukoil: Rusia ar trebui să reducă producția de petrol cu 20-30%, pentru a-l vinde mai scump

Rusia ar trebui să reducă producţia de petrol cu 20%-30%, de la 10 milioane de barili pe zi în prezent până la şapte-opt milioane de barili pe zi, pentru a obţine un preţ mai bun şi a evita vânzarea cu discount, susţine vicepreşedintele Lukoil, Leonid Fedun, într-un articol publicat luni în publicaţia rusească RBC, preluat de Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina au izolat sectorul financiar rusesc de sistemul global şi au pus presiune asupra producţiei şi vânzărilor de petrol, deoarece cumpărătorii au refuzat ţiţeiul rusesc sau au căutat să obţină reduceri de preţ.

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc luni pentru a discuta o propunere de interzicere a livrărilor de petrol rusesc pe mare spre ţările UE, începând cu ultima parte a acestui an, o excepţie fiind admisă pentru livrările de petrol prin conducta Drujba, care aprovizionează Ungaria, Slovacia şi Cehia cu ţiţei rusesc.

De ce ar trebui ca Rusia să menţină producţia de petrol la 10 milioane de barili pe zi dacă putem (mai) eficient să consumăm şi să exportăm şapte până la opt milioane de barili pe zi fără pierderi la bugetul de stat?”, scrie Fedun, cel care împreună cu Vagit Alekperov a înfiinţat Lukoil în 1991, în articolul publicat de RBC.

„Ce este mai bine – să vinzi 10 barili de ţiţei pentru 50 de dolari sau şapte barili, dar pentru 80 de dolari?”, se întreabă Fedun, care a adăugat că este extrem de important pentru Rusia să păstreze acordul de limitare a producţiei convenit cu alţi mari producători de petrol în cadrul OPEC+.

De asemenea, vicepreşedintele Lukoil a cerut mai multe investiţii în flota de tancuri petroliere a Rusiei, inclusiv tancuri petroliere capabile să navigheze pe râuri, spunând că sancţiunile au crescut costurile de transport naval iar Rusia trebuie să pună la punct coridoare alternative de transport pentru a exporta ţiţei până în Turcia, Iran şi ţările din Asia Centrală.

Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.