Companiile americane resimt din plin impactul costurilor în creştere amplificat de război. Inflația golește buzunarele

Companii mici şi mari din se confruntă cu creșterea prețurilor. Războiul din Ucraina amplifică presiunile inflaţioniste create de pandemie şi de penuriile de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Creşterea inflaţiei americane la maxime din ultimii 40 de ani se reflectă în preţuri mai mari pentru clienţi, perspective de câştiguri reduse pentru unele companii şi nelinişte în rândul strategilor cu privire la impactul asupra consumatorilor cu venituri mici.

Constellation Brands, compania din spatele berii Corona, a anunţat că plăteşte cu 17% mai mult pentru cutii, cu 26% mai mult pentru capacele pentru sticle şi cu 35% mai mult pentru paleţii de lemn.

La nivelul întregului sector corporatist american, cuvântul „inflaţie” a fost menţionat de trei ori mai mult în prezentările companiilor din martie decât cu un an în urmă, potrivit datelor Sentieo.

Unele companii invocă presiunile pe preţuri ca motive pentru reducerea estimărilor de profit. Mai multe companii din indicele bursier american S&P 500 au emis estimări negative de câştiguri mai mult decât în orice alt trimestru de dinainte de pandemie, potrivit FactSet.

Chip Bergh, CEO-ul Levi Strauss, arată că a învăţat din experienţa anilor ‘80, ultima dată când inflaţia din SUA a fost atât de ridicată, să majoreze preţurile în aşteptarea creşterii costurilor. „Trebuie să anticipezi pentru că altfel nu poţi recupera”, a avertizat acesta.

Chiar în condiţiile în care banca centrală americană încearcă să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, unii strategi se declară îngrijoraţi cu privire la efectul disproporţionat asupra consumatorilor mai săraci.

Un sondaj BCG arată că aproape 40% dintre investitori se aşteaptă acum ca inflaţia să revină la niveluri normale până la sfârşitul acestui an, în scădere de la 60% în ianuarie, iar mai mulţi executivi arată că urcuşul rapid al costurilor cu forţa de muncă şi logistice amplifică inflaţia preţurilor materiilor prime.

Mike Alkire, CEO al Premier, o organizaţie de achiziţii pentru spitale, arată că furnizorii fac presiuni pentru majorări de preţuri la peste 170 de produse. În faţa acestor presiuni, compania cumpără vrac şi şi-a îngustat gama de produse oferite. „Oamenii cereau o anumită culoare de ploscă. Acum nu mai este cazul”.

#companii americane #Levi Strauss #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile bulgare au anunțat un plan de urgență pentru menținerea aprovizionării cu produse petroliere, după ce Statele Unite au impus sancțiuni companiei ruse „Lukoil”, principalul furnizor de țiței al Bulgariei, scrie Reuters.

„Lukoil” administrează cea mai mare rafinărie din țară, situată la Burgas, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, și deține o rețea de peste 200 de stații PECO, depozite și terminale petroliere.

„Este o situație extrem de importantă, în care, împreună cu părțile interesate și partenerii noștri europeni, vom putea elabora un plan comun de acțiune la nivel european pentru gestionarea acestei crize”, a declarat ministrul Energiei, Jecho Stankov, după o reuniune de urgență cu toate instituțiile relevante.

La rândul său, ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, a confirmat că rafinăria din Burgas și mai multe filiale ale „Lukoil” se încadrează în criteriile sancțiunilor americane, însă guvernul este în contact permanent cu autoritățile SUA pentru a garanta continuarea activității rafinăriei și evitarea întreruperilor de pe piața internă.

Parlamentul Bulgariei a adoptat recent o modificare legislativă care impune ca orice vânzare de active ale „Lukoil” din Bulgaria să primească aprobarea prealabilă a guvernului și a serviciilor de informații.

Potrivit agenției Reuters, Ministerul de Interne și serviciile de securitate au implementat măsuri suplimentare de protecție și supraveghere la rafinăria din Burgas, pentru a asigura continuitatea producției și siguranța instalațiilor.