Dronele ucrainene au aprins pompele rusești: benzina, mai scumpă ca niciodată

11 Oct. 2025, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2025, 10:48 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile la benzină în Rusia au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 14 ani, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești, care au provocat un deficit masiv de combustibil și o explozie a costurilor de producție. Potrivit datelor oficiale publicate de Rosstat, în luna septembrie prețurile medii la benzină au crescut cu 2,58%, cel mai ridicat nivel lunar din 2018. În termeni anuali, scumpirea a ajuns la 12,73%, un record neatins din 2011.

De la începutul lunii august, peste 30 de mari rafinării rusești au fost lovite de drone ucrainene, ceea ce a redus capacitatea de procesare internă cu până la 23% — cel mai ridicat nivel de opriri din istoria industriei petroliere ruse, potrivit Reuters. Printre instalațiile afectate în octombrie se numără Antipinski (Tiumen), Slavneft-YANOS (Iaroslavl), Tuapsinski (Rosneft), Orsknefteorgsintez (Orenburg) și Kinef (Leningrad), ultima fiind nevoită să oprească principala unitate de rafinare care asigura 40% din capacitate. Bloomberg notează că fiecare al treilea combinat petrolier rus a fost afectat de atacuri în ultimele luni, ceea ce a dus la scăderea producției la 4,86 milioane barili pe zi — minimul ultimilor cinci ani.

Rusia se confruntă cu un deficit de benzină estimat la 20% din consumul intern, potrivit unei surse citate de Kommersant. Prețurile cu ridicata la carburanți au crescut cu 40–50% de la începutul anului și au atins maxime istorice de peste zece ori în august–septembrie. Economiștii avertizează că „șocul benzinei” riscă să alimenteze inflația generală. „Scumpirea combustibilului va majora inevitabil costurile în agricultură, transport și logistică, ceea ce se va traduce în prețuri mai mari la alimente și bunuri esențiale”, a declarat Vladimir Cernov, analist la Freedom Finance Global.

În prima săptămână din octombrie, prețurile la stațiile de alimentare au crescut cu încă 0,85%, după ce în septembrie ritmul de creștere era între 0,45% și 0,8% pe săptămână. Economista-șefă a Alfa-Bank, Natalia Orlova, avertizează că menținerea acestor niveluri ridicate „va accelera inflația în lunile următoare, afectând un spectru larg de produse de consum”. Creșterea actuală a prețurilor la combustibili depășește toate crizele petroliere recente, inclusiv pe cea din 2018, și pune presiune suplimentară pe guvernul rus, care încearcă să mențină stabilitatea economică într-un context de război prelungit și sancțiuni internaționale severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!