Dronele ucrainene au aprins pompele rusești: benzina, mai scumpă ca niciodată

Prețurile la benzină în Rusia au înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 14 ani, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești, care au provocat un deficit masiv de combustibil și o explozie a costurilor de producție. Potrivit datelor oficiale publicate de Rosstat, în luna septembrie prețurile medii la benzină au crescut cu 2,58%, cel mai ridicat nivel lunar din 2018. În termeni anuali, scumpirea a ajuns la 12,73%, un record neatins din 2011.

De la începutul lunii august, peste 30 de mari rafinării rusești au fost lovite de drone ucrainene, ceea ce a redus capacitatea de procesare internă cu până la 23% — cel mai ridicat nivel de opriri din istoria industriei petroliere ruse, potrivit Reuters. Printre instalațiile afectate în octombrie se numără Antipinski (Tiumen), Slavneft-YANOS (Iaroslavl), Tuapsinski (Rosneft), Orsknefteorgsintez (Orenburg) și Kinef (Leningrad), ultima fiind nevoită să oprească principala unitate de rafinare care asigura 40% din capacitate. Bloomberg notează că fiecare al treilea combinat petrolier rus a fost afectat de atacuri în ultimele luni, ceea ce a dus la scăderea producției la 4,86 milioane barili pe zi — minimul ultimilor cinci ani.

Rusia se confruntă cu un deficit de benzină estimat la 20% din consumul intern, potrivit unei surse citate de Kommersant. Prețurile cu ridicata la carburanți au crescut cu 40–50% de la începutul anului și au atins maxime istorice de peste zece ori în august–septembrie. Economiștii avertizează că „șocul benzinei” riscă să alimenteze inflația generală. „Scumpirea combustibilului va majora inevitabil costurile în agricultură, transport și logistică, ceea ce se va traduce în prețuri mai mari la alimente și bunuri esențiale”, a declarat Vladimir Cernov, analist la Freedom Finance Global.

În prima săptămână din octombrie, prețurile la stațiile de alimentare au crescut cu încă 0,85%, după ce în septembrie ritmul de creștere era între 0,45% și 0,8% pe săptămână. Economista-șefă a Alfa-Bank, Natalia Orlova, avertizează că menținerea acestor niveluri ridicate „va accelera inflația în lunile următoare, afectând un spectru larg de produse de consum”. Creșterea actuală a prețurilor la combustibili depășește toate crizele petroliere recente, inclusiv pe cea din 2018, și pune presiune suplimentară pe guvernul rus, care încearcă să mențină stabilitatea economică într-un context de război prelungit și sancțiuni internaționale severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.