Criză imobiliară în Capitală: piața s-a blocat, cumpărători puțini, prețuri încă umflate

11 Oct. 2025, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Oct. 2025, 11:03 // Actual //  Ursu Victor

După doi ani de creșteri record ale prețurilor la apartamente, piața imobiliară din Chișinău traversează o perioadă de corecție accentuată. Conform analizei realizate de Victor Cernomorcenco de la Aces Imobil, în trimestrul III al anului 2025 s-a înregistrat al treilea trimestru consecutiv de scădere a numărului de tranzacții, semnalând o răcire evidentă a cererii.

Datele Agenției Servicii Publice (Cadastru) arată că în trimestrul III – 2025 au fost vândute doar 1.275 de apartamente în municipiul Chișinău și suburbii — cu 69% mai puține decât în perioada similară din 2024. Pe primele nouă luni ale anului, volumul total al tranzacțiilor a coborât la 5.335, în scădere cu 54% față de anul precedent.

„Este cea mai pronunțată contracție a pieței din ultimul deceniu. Tranzacțiile scad, însă prețurile nu cedează, semn că avem o piață blocată între așteptările vânzătorilor și realitățile economice ale cumpărătorilor”, explică Cernomorcenco.

În ciuda scăderii dramatice a volumului de vânzări, prețurile apartamentelor rămân stabile. Conform Indicelui Imobiliar Aces Imobil, media de preț a crescut de la 1.070 euro/m² în 2023 la 1.540 euro/m² în 2024, atingând în martie 2025 un maxim istoric de 1.720 euro/m², nivel la care s-a menținut până în prezent. „Piața a intrat într-o fază de plafonare — nu mai avem creștere, dar nici corecție. E o tensiune latentă între cerere și ofertă”, notează expertul.

Un alt semn al încetinirii este timpul mediu de vânzare, care a crescut de la 1–2 luni în perioada 2021–2024 la 3–4 luni în 2025. „Apariția ofertelor noi este tot mai lentă, iar cumpărătorii sunt tot mai prudenți. Mulți preferă să aștepte, sperând la o corecție a prețurilor”, precizează Cernomorcenco.

Accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat vizibil. Dacă în 2020 era nevoie de circa 8,7 ani de salariu mediu pentru a cumpăra un apartament de 60 m², acum sunt necesari 10,3 ani. Costul unui apartament mediu s-a dublat, de la 45.000 euro la peste 100.000 euro, în timp ce veniturile populației nu au ținut pasul cu scumpirile.

„Raportul salariu–preț a devenit unul dintre cei mai slabi din regiune. În prezent, este nevoie de peste 2,1 salarii medii pentru un metru pătrat de locuință, ceea ce explică prudența cumpărătorilor și dependența crescută de finanțare bancară”, spune Cernomorcenco.

Într-adevăr, pondera achizițiilor prin credit ipotecar a depășit 65%, față de 30% în urmă cu doar câțiva ani. „Creditul ipotecar a devenit unica soluție viabilă pentru majoritatea cumpărătorilor. Nu doar pentru că apartamentele sunt scumpe, ci și pentru că băncile oferă un cadru legal și transparent pentru justificarea sursei banilor”, afirmă expertul.

Chiar și în acest context de încetinire, piața imobiliară rămâne activă. Dezvoltatorii lansează proiecte noi, cumpărătorii analizează mai atent ofertele, iar vânzătorii dispuși să negocieze reușesc să închidă tranzacții. „Piața nu a murit, ci se adaptează. Se schimbă comportamentele, se schimbă ritmul. Chișinăul rămâne un oraș viu, iar imobiliarele sunt reflexia lui”, conchide Victor Cernomorcenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!