Criză imobiliară în Capitală: piața s-a blocat, cumpărători puțini, prețuri încă umflate

După doi ani de creșteri record ale prețurilor la apartamente, piața imobiliară din Chișinău traversează o perioadă de corecție accentuată. Conform analizei realizate de Victor Cernomorcenco de la Aces Imobil, în trimestrul III al anului 2025 s-a înregistrat al treilea trimestru consecutiv de scădere a numărului de tranzacții, semnalând o răcire evidentă a cererii.

Datele Agenției Servicii Publice (Cadastru) arată că în trimestrul III – 2025 au fost vândute doar 1.275 de apartamente în municipiul Chișinău și suburbii — cu 69% mai puține decât în perioada similară din 2024. Pe primele nouă luni ale anului, volumul total al tranzacțiilor a coborât la 5.335, în scădere cu 54% față de anul precedent.

„Este cea mai pronunțată contracție a pieței din ultimul deceniu. Tranzacțiile scad, însă prețurile nu cedează, semn că avem o piață blocată între așteptările vânzătorilor și realitățile economice ale cumpărătorilor”, explică Cernomorcenco.

În ciuda scăderii dramatice a volumului de vânzări, prețurile apartamentelor rămân stabile. Conform Indicelui Imobiliar Aces Imobil, media de preț a crescut de la 1.070 euro/m² în 2023 la 1.540 euro/m² în 2024, atingând în martie 2025 un maxim istoric de 1.720 euro/m², nivel la care s-a menținut până în prezent. „Piața a intrat într-o fază de plafonare — nu mai avem creștere, dar nici corecție. E o tensiune latentă între cerere și ofertă”, notează expertul.

Un alt semn al încetinirii este timpul mediu de vânzare, care a crescut de la 1–2 luni în perioada 2021–2024 la 3–4 luni în 2025. „Apariția ofertelor noi este tot mai lentă, iar cumpărătorii sunt tot mai prudenți. Mulți preferă să aștepte, sperând la o corecție a prețurilor”, precizează Cernomorcenco.

Accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat vizibil. Dacă în 2020 era nevoie de circa 8,7 ani de salariu mediu pentru a cumpăra un apartament de 60 m², acum sunt necesari 10,3 ani. Costul unui apartament mediu s-a dublat, de la 45.000 euro la peste 100.000 euro, în timp ce veniturile populației nu au ținut pasul cu scumpirile.

„Raportul salariu–preț a devenit unul dintre cei mai slabi din regiune. În prezent, este nevoie de peste 2,1 salarii medii pentru un metru pătrat de locuință, ceea ce explică prudența cumpărătorilor și dependența crescută de finanțare bancară”, spune Cernomorcenco.

Într-adevăr, pondera achizițiilor prin credit ipotecar a depășit 65%, față de 30% în urmă cu doar câțiva ani. „Creditul ipotecar a devenit unica soluție viabilă pentru majoritatea cumpărătorilor. Nu doar pentru că apartamentele sunt scumpe, ci și pentru că băncile oferă un cadru legal și transparent pentru justificarea sursei banilor”, afirmă expertul.

Chiar și în acest context de încetinire, piața imobiliară rămâne activă. Dezvoltatorii lansează proiecte noi, cumpărătorii analizează mai atent ofertele, iar vânzătorii dispuși să negocieze reușesc să închidă tranzacții. „Piața nu a murit, ci se adaptează. Se schimbă comportamentele, se schimbă ritmul. Chișinăul rămâne un oraș viu, iar imobiliarele sunt reflexia lui”, conchide Victor Cernomorcenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #apartamente #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.