Criză imobiliară în Capitală: piața s-a blocat, cumpărători puțini, prețuri încă umflate

După doi ani de creșteri record ale prețurilor la apartamente, piața imobiliară din Chișinău traversează o perioadă de corecție accentuată. Conform analizei realizate de Victor Cernomorcenco de la Aces Imobil, în trimestrul III al anului 2025 s-a înregistrat al treilea trimestru consecutiv de scădere a numărului de tranzacții, semnalând o răcire evidentă a cererii.

Datele Agenției Servicii Publice (Cadastru) arată că în trimestrul III – 2025 au fost vândute doar 1.275 de apartamente în municipiul Chișinău și suburbii — cu 69% mai puține decât în perioada similară din 2024. Pe primele nouă luni ale anului, volumul total al tranzacțiilor a coborât la 5.335, în scădere cu 54% față de anul precedent.

„Este cea mai pronunțată contracție a pieței din ultimul deceniu. Tranzacțiile scad, însă prețurile nu cedează, semn că avem o piață blocată între așteptările vânzătorilor și realitățile economice ale cumpărătorilor”, explică Cernomorcenco.

În ciuda scăderii dramatice a volumului de vânzări, prețurile apartamentelor rămân stabile. Conform Indicelui Imobiliar Aces Imobil, media de preț a crescut de la 1.070 euro/m² în 2023 la 1.540 euro/m² în 2024, atingând în martie 2025 un maxim istoric de 1.720 euro/m², nivel la care s-a menținut până în prezent. „Piața a intrat într-o fază de plafonare — nu mai avem creștere, dar nici corecție. E o tensiune latentă între cerere și ofertă”, notează expertul.

Un alt semn al încetinirii este timpul mediu de vânzare, care a crescut de la 1–2 luni în perioada 2021–2024 la 3–4 luni în 2025. „Apariția ofertelor noi este tot mai lentă, iar cumpărătorii sunt tot mai prudenți. Mulți preferă să aștepte, sperând la o corecție a prețurilor”, precizează Cernomorcenco.

Accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat vizibil. Dacă în 2020 era nevoie de circa 8,7 ani de salariu mediu pentru a cumpăra un apartament de 60 m², acum sunt necesari 10,3 ani. Costul unui apartament mediu s-a dublat, de la 45.000 euro la peste 100.000 euro, în timp ce veniturile populației nu au ținut pasul cu scumpirile.

„Raportul salariu–preț a devenit unul dintre cei mai slabi din regiune. În prezent, este nevoie de peste 2,1 salarii medii pentru un metru pătrat de locuință, ceea ce explică prudența cumpărătorilor și dependența crescută de finanțare bancară”, spune Cernomorcenco.

Într-adevăr, pondera achizițiilor prin credit ipotecar a depășit 65%, față de 30% în urmă cu doar câțiva ani. „Creditul ipotecar a devenit unica soluție viabilă pentru majoritatea cumpărătorilor. Nu doar pentru că apartamentele sunt scumpe, ci și pentru că băncile oferă un cadru legal și transparent pentru justificarea sursei banilor”, afirmă expertul.

Chiar și în acest context de încetinire, piața imobiliară rămâne activă. Dezvoltatorii lansează proiecte noi, cumpărătorii analizează mai atent ofertele, iar vânzătorii dispuși să negocieze reușesc să închidă tranzacții. „Piața nu a murit, ci se adaptează. Se schimbă comportamentele, se schimbă ritmul. Chișinăul rămâne un oraș viu, iar imobiliarele sunt reflexia lui”, conchide Victor Cernomorcenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #apartamente #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.