Un petrolist, marele „jucător” al zahărului: 19 mii tone importate într-un an

10 Oct. 2025, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2025, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova cultivă, în medie, circa 15 mii hectare de sfeclă de zahăr, însă în ultimii ani suprafețele s-au redus, până la 11 mii hectare. În 2022 s-au cultivat 11,7 mii hectare, iar în 2023 doar 10,7 mii hectare, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, scăderea a fost determinată în principal de costurile ridicate asociate acestei culturi. Sfecla de zahăr necesită o cantitate mare de îngrășăminte, iar scumpirea resurselor energetice din 2022 a făcut ca mulți agricultori să prefere alte culturi cu cheltuieli mai mici.

Pentru 2024 însă, perspectivele sunt mai optimiste. Cele două fabrici de zahăr din țară au contractat aproape 14 mii hectare pentru cultivarea sfeclei, ceea ce înseamnă o creștere a interesului fermierilor. Evoluția este susținută și de faptul că, spre deosebire de alte produse, prețul zahărului a înregistrat cmajorări în 2022 și 2023, pe fondul deficitului din Europa.

Totuși, Rija atrage atenția că tendința ascendentă trebuie privită cu precauție. Intrările pe piața europeană a unor cantități mari de zahăr ieftin din Ucraina ar putea genera scăderi de preț în următorii ani.

În prezent, producția internă de zahăr variază între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul național estimat la 75–80 mii tone. În anii mai buni, rămâne chiar un surplus de 10–20 mii tone pentru export. Cea mai mare producție s-a înregistrat în 2021 – circa 100 mii tone, cu stocuri de 25–30 mii tone la finele anului, însă interdicția de export impusă în 2022 a menținut prețurile stabile și a acoperit deficitul din anii următori.

La capitolul comerț exterior, importurile de zahăr depășesc exporturile. În 2023 au fost importate 45 de tone și exportate doar 117 kg. Între 1 ianuarie și 13 martie 2024, importurile au însumat 25 de tone, față de doar 110 kg exportate. În același timp, prețul mediu la import a urcat în 2023 la 32,07 lei/kg (+29,3% față de 2022), dar deja în 2024 s-a ieftinit până la 23,34 lei/kg.

Printre importatori se numără companii precum Petrom-Moldova SRL (19 mii tone în 2023), dar și organizații religioase și fundații de binefacere. Țările furnizoare sunt: SUA, Slovacia, România, Olanda, Germania și Ucraina.

Exporturile moldovenești sunt aproape inexistente: în ultimii patru ani, cel mult o tonă pe an (în 2020), realizate de doar trei companii – Haruz-Grup SRL, Seventh Sky SRL și Qutezal Group SRL. Explicația e simplă: cererea internă ridicată absoarbe aproape toată producția, iar prioritatea rămâne satisfacerea pieței locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Sept. 2026, 16:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
12 Sept. 2026, 16:02 // Bani și Afaceri //  bani.md

Președintele Consiliului de administrație al FLYONE, Vlad Cebotari, califică drept „expropriere forțată” acțiunile autorităților în raport cu compania. El susține că în spatele acestor măsuri și presiuni n-ar fi altceva decât o tentativă de preluare a afacerii. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Contrasens”.

„În esență, ceea ce s-a produs și deciziile pe care le-au luat comisia este o expropriere forțată. Este un lucru și ilegal și neconstituțional”, a declarat Cebotari.

Cebotari susține că în aceste „acțiuni agresive și ilegale” ar fi implicate persoane care au deținut anterior funcții importante în stat.

„S-au pornit niște acțiuni agresive, ilegale de intimidare și țintite de preluare a afacerii de către anumite persoane care la o anumită etapă dețineau anumite roluri și funcții în instituții ale statului. Este un lucru asupra căruia multe curți, atât de arbitraj, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului și instanțe naționale, s-au expus că aceasta este o expropriere. Ea poate fi realizată doar contra unei compensări juste și adecvate”, a afirmat președintele Consiliului de administrație al FLYONE.

În altă ordine de idei, Cebotari a vorbit despre ponderea economică a companiei, menționând că doar FLYONE Moldova generează o cifră de afaceri echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul Republicii Moldova, în timp de la nivelul întregului grup FLYONE acest indicator ajunge la circa 3% din PIB.

„Doar compania moldovenească contribuie cu aproximativ 1% la PIB-ul țării. Acum, făcând referire la creșterea anuală pe care noi o prognozăm, prognozăm creșterea PIB de 1% și ceva până la 2%. Imaginați-vă că acum statul decide că nu are nevoie de 1% din PIB și impactul care va fi pentru față de creștere economică”, a spus reprezentantul FLYONE.

În context, el a atras atenția că, dacă autoritățile vor continua presiunile și blocajele, Republica Moldova va pierde această contribuție, deoarece banii se vor duce în altă țară.

„Această cifră de afaceri va rămâne, doar că nu în această țară. Pentru că locul sfânt nu rămâne pustiu, imediat va fi înlocuit de către cineva și cu siguranță acesta nu vor fi operatori din Republica Moldova. Aceștia vor fi operatori străini și atunci mai dăruim un procent din PIB-ul țării unui alt stat dacă noi nu avem nevoie de acest procent din economia națională”, a subliniat Vlad Cebotari.

Declarațiile vizează decizia din 22 iunie a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care FLYONE este somată să-și schimbe proprietarii în termen de 90 de zile. Acest termen expiră pe 22 septembrie 2026. Operatorul aerian refuză însă înstrăinarea acțiunilor și a atacat decizia în instanță, inlusiv a apelat la arbitraj internațional.