Conducere nouă la Inspectoratul Național de Securitate Publică. Cine este Vitalie Timotin

Inspectoratul Național de Securitate Publică are o nouă conducere. Vitalie Timotin devine șef interimar al INSP și a fost prezentat colectivului astăzi, 12 noiembrie. Acesta a fost instituit în funcție după ce ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a emis ordinul de demisie al fostului șef, Constantin Țurcanu, scrie Realitatea.md.

Vitalie Timotin activează de mai mulți ani în cadrul MAI, ultima sa funcție fiind cea de șef al Sectorului de Poliție Nr.6 din cadrul Ip Rîșcani a Direcției de Poliție a mun.Chișinău.

„Angajații Inspectoratului Național de Securitate Publică sunt cei cu care oamenii interacționează în fiecare zi, de profesionalismul și integritatea acestora depinde gradul de încredere pe care îl vor avea cetățenii față de toții angajații MAI. Este o perioadă dificilă, de tranziție de la practici și obiceiuri nocive spre o poliție demnă, care să poată asigura oamenilor securitate și ordine publică, iar în funcții de conducere vor fi doar cei care sunt integri și profesioniști”, a menționat Ana Revenco în discursul său.

Amintim că, săptămâna aceasta mai mulți ofițeri de patrulare ai INSP au fost prinși în flagrant și reținuți. Aceștia fiind implicați în complicitatea la un grup criminal organizat de contrabandă.

#vitalie timotin #sef interimar #conducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.