Conferința donatorilor: Moldova poate deveni stat model

22 Nov. 2022, 22:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2022, 22:23 // Actual //  bani.md

Comunitatea internațională a decis la Paris 130 de milioane de euro asistență suplimentară pentru Republica Moldova. Țara este importantă pentru Uniunea Europeană – și nu doar pentru că se arată solidară cu Ucraina.

Atmosferă animată, luni, 21.11, în clădirea Ministerului de Externe din Paris: s-au întâlnit miniștri sau emisari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai unor țări precum SUA, Japonia și Marea Britanie și trimiși ai 15 organizații internaționale precum Banca Mondială.

În principiu, nimic ieșit din comun – șefii diplomațiilor comunitare s-au văzut și luna trecută, la Bruxelles, pentru a discuta despre noi sancțiuni la adresa Iranului. De data aceasta, însă, a fost vorba despre un stat mic, care și-a găsit loc pe agenda internațională abia după invazia rusă în Ucraina – Republica Moldova. „Suntem foarte afectați de evoluția războiului”, a transmis ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu. „Au căzut rachete pe teritoriul nostru și traversăm o criză energetică. Pacea și stabilitatea în Moldova nu sunt doar în interesul nostru, ci și al restului Europei”.

Comunitatea internațională vrea să acorde fostei republici sovietice, cu o populație de aproximativ două milioane și jumătate de locuitori, mai mult sprijin financiar. Pe de o parte, pentru că Republica Moldova a dat dovadă de o umanitate deosebit de mare în conflict. În plus, acest sprijin oferit Republicii Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene.

Conferința de la Paris a donatorilor a fost cea de-a treia de acest fel: la primele două, de la Berlin și București, au fost deja antamate măsuri de ajutor și împrumuturi de peste un miliard de euro. „A susține Republica Moldova înseamnă a lua parte la efortul de război”, a apreciat astăzi președintele francez Emmanuel Macron, la conferința de presă de închidere. „A ajuta țara este o datorie morală”.

Concret, la conferința de luni, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis un ajutor suplimentar de 32,3 milioane de euro din partea Germaniei. Și președintele Macron, la rândul lui, a anunțat sprijin francez în valoare de 100 de milioane de euro.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.