Congresul Mondial al Viei și Vinului: 14 rezoluții strategice adoptate pentru viitorul industriei vitivinicole

Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.

„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.

„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.

„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.

„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.

#14 rezoluții #industrie vitivinicola #Congresul Mondial al Viei și Vinului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.