Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, menită să faciliteze exportul de cereale pe cale fluvială, rămâne în impas din cauza birocrației și a reglementărilor de mediu stricte. Deși autoritățile au promis de nenumărate ori să sprijine acest proiect, progresele întârzie să apară, generând îngrijorare în rândul agricultorilor și exportatorilor.
Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat public dificultățile cu care se confruntă în ceea ce privește realizarea exporturilor. „Ne confruntăm cu imposibilitatea amenajării cheiurilor temporare pe râurile Nistru și Prut, ceea ce afectează direct exporturile noastre”, a declarat Rija.
Ministerul Mediului a răspuns solicitărilor „Agrocereale” explicând că zona în care se dorește construcția cheiurilor este o arie protejată de stat a biosferei. „Pentru a asigura încărcarea și descărcarea mărfurilor, facilitarea comerțului extern și evitarea prejudiciilor mediului, este necesară identificarea unei alte locații pentru aceste cheiuri temporare, în afara rezervațiilor naturale”, se arată în comunicatul ministerului.
Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a subliniat anterior importanța acestor cheiuri pentru agricultură, menționând că transportul naval ar reduce semnificativ costurile și timpul necesar pentru export. „Aceste cheiuri temporare vor ușura viața agricultorilor noștri. E una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate în camioane de 22 de tone”, a declarat Bolea.
Deși planul inițial prevedea finalizarea cheiurilor până în toamna anului trecut, niciun progres concret nu a fost realizat până în prezent.
Există suspiciuni că limitele rezervației Prutul de Jos, stabilite pentru protejarea mediului, ar fi fost influențate de interesele unui port privat, ceea ce ar împiedica dezvoltarea unei infrastructuri portuare competitive la nivel de stat. „Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului”, a afirmat Iurie Rija, adăugând că diverse companii s-au confruntat cu obstacole în obținerea și menținerea avizelor necesare.
Restricționarea transportului naval duce la suprasolicitarea transportului rutier, care este de trei ori mai scump și produce emisii mai mari de poluanți, deteriorând infrastructura rutieră și afectând negativ sănătatea publică. În plus, agenții economici care reușesc totuși să utilizeze transportul naval sunt nevoiți să recurgă la porturi private, unde tarifele sunt semnificativ mai ridicate.
Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut rămâne un proiect blocat în birocrație și controverse, în ciuda beneficiilor evidente pentru agricultură și comerțul extern. Autoritățile trebuie să găsească o soluție echilibrată care să permită dezvoltarea infrastructurii necesare fără a compromite protecția mediului, pentru a sprijini astfel economia agricolă a Republicii Moldova.
