Contrabanda cu țigări, piatra de moară care trage Moldova în jos! Suntem pe locul doi într-un top rușinos

Piața neagră a țigaretelor înregistrează o ușoară scădere în luna ianuarie 2024, ajungând la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 p.p. până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 p.p. până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Platforma Stopcontrabanda.ro a raportat că peste 10 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud a țării începând din acest an, reflectând o tendință de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării, unde prețurile sunt mai mici.

Directorul relațiilor externe al Ariei Europa de Sud Est a British American Tobacco, Ileana Dumitru, a salutat eforturile autorităților în combaterea contrabandei, menționând instalarea primelor două scannere vamale în vămile Giurgiulești și Albița.

În același timp, veniturile din accize au înregistrat o creștere semnificativă în ianuarie 2024, cu 48,1% față de anul anterior, susținute de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu o creștere de 91,4%.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat necesitatea unui mediu legislativ stabil pentru a menține parteneriatele cu statul, criticând propunerile legislative anti-tutun care ar putea alimenta piața neagră.

Aceste evoluții survin în contextul unei concentrări sporite a eforturilor de combatere a contrabandei cu țigarete, cu rapoarte ale Poliției de Frontieră care indică o creștere a capturărilor și destructurarea a trei grupuri infracționale organizate în 2023.

Anual, companiile de tutun contribuie semnificativ la bugetul statului, vărsând aproximativ 20 miliarde de lei reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi