Obezitatea, noua ciumă a Republicii Moldova! Unu din patru moldoveni este supraponderal

04 Mart. 2024, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mart. 2024, 10:49 // Actual //  bani.md

Foarte mulţi moldoveni se confruntă cu probleme de greutate, o arată statisticile. Astfel, peste jumătate din populaţia ţării este supraponderală sau obeză. Situaţia nu este roz nici când vine vorba despre copii, o demonstrează cifrele.

Potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), în Republica Moldova, problema supraponderabilității este alarmant de răspândită. Conform acestui studiu, șase din zece adulți (63,9%) se confruntă cu supraponderabilitatea, iar aproape un sfert din populația adultă a țării (22,7%) este obeză. Mai surprinzător este faptul că bărbații prezintă o prevalență mai mare de supraponderabilitate (70,8%) în comparație cu femeile (57%).

Această situație preocupantă se reflectă și în rândul copiilor și adolescenților din Republica Moldova. Potrivit celui de-al patrulea raport al Studiului COSI (Inițiativa europeană privind supravegherea obezității și a dezvoltării fizice la copii), între anii 2015-2017, 20% dintre băieți și 17% dintre fetele cu vârsta de 7 ani suferă de supraponderabilitate, iar 7% dintre băieți și 4% dintre fete sunt considerați obezi.

În plus, studiul de evaluare a comportamentelor de sănătate la copiii de vârstă școlară (HBSC, 2022) arată o creștere alarmantă a supraponderabilității și obezității în rândul adolescenților. Conform acestui studiu, 16% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani sunt supraponderali, iar 4,4% sunt obezi. Comparativ cu studiul precedent din 2018, rata adolescenților supraponderali a crescut cu 4 puncte procentuale, iar a celor obezi cu 1,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.