China profită de scăderea preţurilor pentru a cumpăra cantităţi mari de cereale din străinătate

China a cumpărat peste 20 de nave încărcate cu cereale furajere de pe piaţa internaţională în ultimele două săptămâni, cel mai mare importator mondial profitând de scăderea cotaţiilor la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, transmite Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea tranzacţiilor, China a cumpărat cantităţi mari de porumb, sorg şi orz din partea mai multor furnizori, inclusiv Ucraina şi SUA. Ar fi vorba de achiziţii de peste 1,2 milioane de tone de cereale, având în vedere că o navă transportă în medie 60.000 de tone de cereale.

Acest val de achiziţii vine într-un moment în care preţurile cresc în China dar cotaţiile de referinţă la porumb la bursa de la Chicago au atins cel mai scăzut nivel de după 2020, afectate de livrările mari din partea unor importanţi exportatori, precum Brazilia şi SUA. Această adâncire a decalajului dintre preţurile de pe piaţa locală şi cele de la nivel internaţional au făcut achiziţiile din străinătate şi mai atractive.

Sursele au dezvăluit că printre achiziţiile Chinei se numără cel puţin 10 nave încărcate cu porumb din Ucraina, care urmează a fi livrate începând din martie şi până în luna mai, cel puţin cinci nave cu sorg din SUA şi şase nave încărcate cu orz cu livrarea în aceiaşi perioadă.

Preţurile la cereale pe piaţa din China au crescut pe măsură ce autorităţile de la Beijing au decis să urgenteze procesul de acumulare de cereale pentru rezerva de stat, în ideea de a susţine piaţa până la plantarea noii recolte. Achiziţiile statului au contracarat cererea modestă de cereale furajere din partea sectorului creşterii animalelor, unde crescătorii de porci au înregistrat pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achziție #Cereale #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.