Coreea de Sud vrea propria monedă digitală. Banca Centrală caută un partener care să analizeze aspectele practice

Banca Centrală din Coreea de Sud a anunțat luni că va alege un furnizor de tehnologie în vederea construirii unei platforme pilot pentru o monedă digitală, alăturându-se astfel altor bănci centrale care vor propria monedă digitală bancară centrală (CBDC).

Banca a declarat că este în căutarea unui partener care să analizeze aspectele practice ale lansării în mediul de testare a CBDC, primul astfel de pas în domeniu al celei de-a patra economii asiatice.

Eforturile instituției vin după ce răspândirea bitcoin și a altor criptomonede a deschis posibilitatea schimbării modului în care operează sectorul financiar.

Nu doar Coreea vrea propria monedă digitală. Băncile centrale din China, Marea Britanie și Suedia caută să dezvolte monede digitale, pentru a-și moderniza sistemele financiare, ca răspuns la declinul folosirii numeralului și ca o modalitate de a accelera interne şi externe, încercând astfel să evite ameninţarea criptomonedelor.

Platforma va conține simulări ale băncilor comerciale și ale punctelor de vânzare cu amănuntul, iar testele vor include plata prin intermediul telefoanelor mobile, transferul de fonduri și efectuarea de depozite, a spus banca.

Programul pilot se va desfășura din august până în decembrie anul acesta, și ar putea fi extins într-o a doua fază anul viitor.

#banca centrala #moneda digitala #Coreea de Sud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.