Coreea de Sud vrea propria monedă digitală. Banca Centrală caută un partener care să analizeze aspectele practice

Banca Centrală din Coreea de Sud a anunțat luni că va alege un furnizor de tehnologie în vederea construirii unei platforme pilot pentru o monedă digitală, alăturându-se astfel altor bănci centrale care vor propria monedă digitală bancară centrală (CBDC).

Banca a declarat că este în căutarea unui partener care să analizeze aspectele practice ale lansării în mediul de testare a CBDC, primul astfel de pas în domeniu al celei de-a patra economii asiatice.

Eforturile instituției vin după ce răspândirea bitcoin și a altor criptomonede a deschis posibilitatea schimbării modului în care operează sectorul financiar.

Nu doar Coreea vrea propria monedă digitală. Băncile centrale din China, Marea Britanie și Suedia caută să dezvolte monede digitale, pentru a-și moderniza sistemele financiare, ca răspuns la declinul folosirii numeralului și ca o modalitate de a accelera interne şi externe, încercând astfel să evite ameninţarea criptomonedelor.

Platforma va conține simulări ale băncilor comerciale și ale punctelor de vânzare cu amănuntul, iar testele vor include plata prin intermediul telefoanelor mobile, transferul de fonduri și efectuarea de depozite, a spus banca.

Programul pilot se va desfășura din august până în decembrie anul acesta, și ar putea fi extins într-o a doua fază anul viitor.

#banca centrala #moneda digitala #Coreea de Sud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vacanțele peste hotare îi costă tot mai mult pe moldoveni. Prețurile pachetelor turistice internaționale au crescut cu 22,88% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit Raportului asupra inflației din noiembrie, publicat de Banca Națională a Moldovei (BNM). Scumpirea serviciilor turistice a devenit unul dintre factorii care mențin presiunile inflaționiste în economie.

Potrivit băncii centrale, majorarea prețurilor la vacanțele organizate peste hotare a contribuit la creșterea costurilor din categoria „recreere și cultură”, una dintre componentele inflației de bază.

Astfel, moldovenii care aleg pachete turistice internaționale se confruntă cu prețuri mai mari decât în urmă cu un an, într-un context în care și alte servicii continuă să se scumpească.

Datele BNM arată că, în trimestrul III 2026, rata medie anuală a inflației de bază a constituit 5,43%, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Deși inflația de bază a avut o evoluție relativ stabilă, anumite categorii de servicii au înregistrat majorări de prețuri mult peste media generală.

Pe lângă pachetele turistice, BNM a identificat scumpiri și pe piața imobiliară. În septembrie, chiriile apartamentelor au crescut cu 19,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile de întreținere și administrare a clădirilor colective s-au majorat cu 22,65%.

Totodată, serviciile de alimentație publică au înregistrat o creștere anuală a prețurilor de 9,63%, ceea ce indică presiuni asupra cheltuielilor populației pentru servicii.

La nivelul întregii economii, inflația anuală a accelerat de la 6,34% în iulie la 6,96% în august și 8,6% în septembrie 2026, depășind limita superioară a intervalului-țintă urmărit de Banca Națională.

În raportul din noiembrie, BNM avertizează că presiunile inflaționiste vor persista în perioada următoare, în special pe fondul prețurilor ridicate la resursele energetice și al ajustărilor tarifare.

Potrivit prognozei băncii centrale, inflația anuală ar urma să atingă nivelul maxim spre sfârșitul anului 2026, urmând să se tempereze treptat în 2027.

#vacanțe #scumpiri #inflație