Corupția de la Gazprom. Cine sunt „colonenii de aur“ ce fac bani pentru Putin

18 Iun. 2022, 08:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2022, 08:49 // Actual //  bani.md

Un grup de jurnalişti de investigaţie ruşi au publicat, joi, 16 iunie, o serie de articole despre corupţia masivă de la gigantul energetic rus Gazprom, cea mai mare companie din Rusia şi unul dintre liderii pieţei globale de energie. Gazprom este Rusia lui Putin în miniatură. Și este principala armă a lui Putin în războiul împotriva Occidentului – poate mai importantă decât rachetele care lovesc acum Ucraina și cu siguranță mai eficientă, scrie Roman Badanin în The Moscow Times,
Gazprom este o companie de stat care acționează în interesul lui Putin. Sub domnia lui, statul și-a majorat cota din companie la un pachet de control, iar acum peste 50% din acțiunile Gazprom aparțin statului rus. Cel puțin în interiorul Rusiei, acest lucru a fost interpretat ca un mare succes atât pentru președinte, cât și pentru conducerea Gazprom.

Când propagandiștii ruși folosesc expresia „Putin a ridicat Rusia din genunchi”, pentru ei înseamnă parțial transformarea Gazprom într-o corporație internațională care luptă pentru interesele rușilor. Totuși, așa cum se întâmplă întotdeauna cu propaganda, aceasta este o minciună.

Sursă de bogăție pentru Putin și camarilă

Datorită unei investigații a instituției de presă independentă Proekt și a echipei liderului opoziției ruse Aleksei Navalni, a devenit clar că de la începutul guvernării lui Putin, Gazprom a fost o sursă de bogăție personală pentru Putin însuși; pentru șeful companiei, Aleksei Miller, care a lucrat ca secretar al lui Putin mulți ani; și pentru un grup de ofițeri de informații de rang înalt.

Cantitatea de bani publici expropriați este șocantă. Banii Gazprom au plătit achiziționarea sau construirea a numeroase palate și moșii neo-baroce de la Marea Neagră până în îndepărtata regiune muntoasă Altai. Dar dacă ar fi fost doar palate!

Jurnaliștii de investigație au descoperit că o rețea extinsă de companii-paravan deținute de foști ofițeri de securitate ruși controlează active semnificative ale Gazprom.

De exemplu, proprietarul celui mai mare contractor al Gazprom – cel care a construit gazoductele Nord Stream – este un șofer care a lucrat pentru un agent de informații rus pensionat, care și-a petrecut o mare parte a carierei în Siria. Celălalt bun al lor major este o participație la Sogaz, un asigurător de stat folosit de cercul apropiat al lui Putin pentru a controla companiile importante.

Acești bărbați sunt aceiași care au participat la exproprierea Yukos, fosta cea mai mare companie petrolieră a Rusiei, care a fost confiscată de la miliardarul Mihail Hodorkovski la începutul anilor 2000 la ordinul lui Putin.

„Coloneii de aur”

Acești ofițeri superiori – numiți „coloneii de aur” de către echipa de investigații – își servesc șefii, pe Putin și Miller. Coloneii dețin și operează stațiunea din Soci unde Putin merge la schi și palatul siberian unde bătrânul lider rus face băi de întinerire în sânge de căprioară. Chiar și firma care crește căprioare în acest scop este deținută de aceiași proprietari.

Toate cele de mai sus demonstrează un lucru: ori de câte ori Gazprom amenință țările occidentale, Putin personal și „colonelii de aur” sunt cei care amenință, scrie Roman Badanin în The Moscow Times.

De la începutul războiului, Gazprom a cerut țărilor occidentale să plătească gazul în ruble și a oprit livrările către unele țări europene. Gazprom a purtat războaie energetice împotriva Ucrainei de cel puțin patru ori în trecut. Putin, Miller și ofițerii FSB sunt cei care folosesc o companie de stat pentru a amenința lumea.

Ironia este că există multe mii de orașe și sate în Rusia unde nu există alimentare cu gaze naturale. Nivelul mediu de gazeificare în țară – una dintre cele mai reci de pe planetă – este puțin peste 70%, dar în multe regiuni este de doar aproximativ 20%. Mii de locuitori din Altai care locuiesc în apropierea locurilor de vacanță de lux ale lui Putin și Miller nu au opțiunea de a-și încălzi casele cu gaz.

Țările occidentale ar trebui să țină cont de acest lucru, mai ales atunci când planifică sancțiuni. Niciunul dintre oamenii din această investigație nu a fost menționat vreodată ca o potențială țintă a sancțiunilor – în ciuda faptului că unii dintre ei au firme, și poate imobiliare, în Europa.

Putin, Miller și acoliții lor trebuie să răspundă nu numai pentru ceea ce fac în Ucraina, ci și pentru ceea ce au furat de la propria națiune, susține autorul.

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 11:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 11:34 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!