Credite imobiliare mai scumpe în 2025?

30 Dec. 2024, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Dec. 2024, 12:05 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul a aprobat un proiect care stabilește o marjă comercială maximă de 3% pentru creditele imobiliare acordate prin Programul de stat „Prima Casă” în anul 2025. Această marjă anuală, similară cu cea din 2024, va permite băncilor comerciale participante să își acopere costurile legate de acordarea creditelor, asigurând astfel desfășurarea corespunzătoare a programului și posibilitatea acordării unui credit pe o perioadă de până la 30 de ani.

Programul „Prima Casă” continuă să sprijine tinerii și familiile în procesul de achiziționare a unei locuințe, însă economistul Stas Madan de la Expert Grup atrage atenția asupra unor riscuri importante. Unul dintre acestea este majorarea plafonului pentru valoarea maximă a locuinței ce poate fi achiziționată prin program, de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Deși această creștere poate reflecta prețurile în continuă ascensiune ale imobilelor, Madan consideră că ar putea stimula și mai mult creșterea prețurilor apartamentelor, deja în creștere cu 56,3% în Chișinău, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În plus, economistul semnalează o altă modificare importantă – creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special având în vedere dobânzile flotante și educația financiară insuficientă. De asemenea, extinderea perioadei de credit de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă majorarea cotei de garantare a locuințelor din Chișinău de la 50% la 65% ridică întrebări privind transferul riscurilor către stat.

Aceste modificări și ajustări ale Programului „Prima Casă” ridică îngrijorări în rândul experților economici, iar viitorul programului rămâne sub semnul întrebării, mai ales în contextul riscurilor economice și al creșterii costurilor pentru beneficiarii de credite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun