Banca-regină a Moldovei se digitalizează peste Prut, cu banking 100% online

Cea mai mare bancă din Republica Moldova, Moldova Agroindbank (maib), face pasul mult așteptat peste Prut și se lansează oficial pe piața din România. Instituția bancară a demarat procedurile pentru a oferi servicii de digital banking destinate clienților de retail din România, marcând o nouă etapă în strategia sa de extindere regională.

Pentru a susține această lansare, maib a încheiat un parteneriat strategic cu platforma bancară Tuum, un furnizor de tehnologie core bancară SaaS, cu sediul în Estonia. Platforma va servi drept bază tehnologică pentru operațiunile digitale ale maib în România.

Extinderea vine în contextul în care un proiect mai vechi – listarea la Bursa de Valori București – nu a putut fi concretizat din cauza unor prevederi prudențiale rigide introduse de Banca Națională a Moldovei după criza bancară de la mijlocul deceniului trecut. Printre aceste restricții se numără și regula de „prag de 1%” în procesul de aprobare a investitorilor, notează profit.ro.

La finalul primului trimestru din 2025, maib deținea o cotă de piață de 37,3% la depozite și 37,9% la credite, confirmându-și statutul de lider absolut în sistemul bancar moldovenesc. Banca deservește aproape o treime din populația țării, cu o bază de peste 1,14 milioane de clienți și a încheiat anul 2024 cu un profit net de 1,4 miliarde de lei, acordând un dividend de 6,24 lei per acțiune.

Principalul acționar al maib este un consorțiu internațional puternic, format din BERD, Invalda INVL și Horizon Capital.

Prin intrarea în România, maib își propune să ofere servicii bancare moderne, rapide și complet digitalizate, mizând pe un model tehnologic avansat. Partenerul tehnologic Tuum este un jucător emergent pe piața globală de core banking, având susținerea unor investitori precum CommerzVentures și Citi Ventures, și birouri în Londra, Dubai, Barcelona și Abu Dhabi.

Lansarea operațiunilor maib în România marchează o nouă etapă în regionalizarea sistemului bancar moldovenesc și ar putea schimba competiția în segmentul fintech și digital banking din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #MAIB #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.