Criza alimentară se adâncește:43 de țări din lume mor de foame

O „fotografie” întunecată și dezolantă care surprinde regresul decisiv în lupta împotriva foametei înregistrat, fără întrerupere, din 2015 până astăzi. În lume, 43 de țări mor de foame, potrivit ziarului italian Avvenire.

Iar „numărul persoanelor subnutrite a crescut de la 572 milioane la aproximativ 735 milioane din 2017”.

Datele sunt rodul muncii cercetătorilor de la Global Hunger Index (GHI), unul dintre principalele rapoarte internaționale privind măsurarea foametei în lume, îngrijit de Cesvi pentru ediția italiană și editat anual de Welthungerhilfe și Concern Worldwide, organizații umanitare care fac parte din rețeaua europeană Alliance2015.

„Suprapunerea crizelor intensifică inegalitățile sociale și economice, anulând progresul în privința foametei, iar cea mai gravă povară este dusă de grupurile vulnerabile, precum femeile și tinerii”, a declarat Gloria Zavatta, președintele Fundației Cesvi.

Potrivit raportului, foametea din nouă ţări este extrem de alarmantă, vorbim de Burundi, Lesotho, Madagascar, Niger, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, iar în alte 34 de țări este gravă.

Cel mai mare motiv de îngrijorare în 2023 îl reprezintă Afganistanul, Haiti, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudanul și Yemenul, precum și Burkina Faso și Mali.

„Policriza” împiedică progresul: impactul combinat al schimbărilor climatice, conflictelor și războaielor – precum războiul dintre Rusia și Ucraina și cel mai recent dintre Israel și Hamas -, al crizelor economice sau pandemiilor, care exacerbează inegalitățile sociale şi cele economice, au încetinit sau au oprit progresele anterioare”, susține Valeria Emmi de la Cesvi.

Femeile și fetele reprezintă aproximativ 60% dintre victimele foametei acute. Raportul scoate în evidenţă munca de îngrijire neremunerată, care constituie „unul dintre factorii care contribuie la continuarea inegalității de gen și este o cauză majoră a sărăciei și a foametei”.

Potrivit raportului, până la jumătatea secolului, până la 158,3 milioane de femei și fete ar putea trăi în sărăcie (cu 16 milioane mai multe decât bărbații și băieții), în timp ce insecuritatea alimentară va afecta cel puțin 236 de milioane de fete şi femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yemen #foamete #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul campaniei „Moldova care ne unește”, cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați ce obiecte, persoane sau valori se asociază cel mai mult cu țara lor. Răspunsurile au scos în evidență o combinație de tradiții, simboluri culturale, dar și aspirații sociale.

Pentru mulți, Moldova înseamnă familie, copii fericiți și un trai decent. Alții au pus accent pe tradițiile și cultura populară. „Tradițiile, în primul rând. Poporul Moldovei și cât e de primitor”, a afirmat un alt intervievat.

„Mâncarea noastră tradițională, foarte gustoasă, dar chiar tradițiile noastre sunt frumoase”, a declarat o tânără. Un alt respondent a completat: „Mămăliga, muzică, nunți”.

Printre răspunsuri s-au regăsit și repere istorice și culturale. Cetățenii au menționat „Ștefan cel Mare, mâncarea națională, limba română”, dar și locuri simbolice: „Orheiul Vechi, Soroca și Chișinăul, pentru că aici locuiesc de când sunt mică, aici m-am născut și asta e casa mea”.

Un alt element care definește Moldova, în opinia oamenilor, este spiritul comunitar. „Cu un spirit bun de dispoziție, de atitudine, pozitivism aș zice, sper bunătate și suport emoțional”, a subliniat o femeie.

„Vin, bineînțeles, vinul nostru este cel mai bun”, a completat o altă persoană.

Vox-ul realizat în cadrul campaniei „Moldova care ne unește” scoate în prim-plan legătura puternică a oamenilor cu tradițiile, dar și dorința ca Moldova să fie asociată cu bunăstarea și unitatea.

#Moldova care ne unește