Criza alimentară se adâncește:43 de țări din lume mor de foame

O „fotografie” întunecată și dezolantă care surprinde regresul decisiv în lupta împotriva foametei înregistrat, fără întrerupere, din 2015 până astăzi. În lume, 43 de țări mor de foame, potrivit ziarului italian Avvenire.

Iar „numărul persoanelor subnutrite a crescut de la 572 milioane la aproximativ 735 milioane din 2017”.

Datele sunt rodul muncii cercetătorilor de la Global Hunger Index (GHI), unul dintre principalele rapoarte internaționale privind măsurarea foametei în lume, îngrijit de Cesvi pentru ediția italiană și editat anual de Welthungerhilfe și Concern Worldwide, organizații umanitare care fac parte din rețeaua europeană Alliance2015.

„Suprapunerea crizelor intensifică inegalitățile sociale și economice, anulând progresul în privința foametei, iar cea mai gravă povară este dusă de grupurile vulnerabile, precum femeile și tinerii”, a declarat Gloria Zavatta, președintele Fundației Cesvi.

Potrivit raportului, foametea din nouă ţări este extrem de alarmantă, vorbim de Burundi, Lesotho, Madagascar, Niger, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, iar în alte 34 de țări este gravă.

Cel mai mare motiv de îngrijorare în 2023 îl reprezintă Afganistanul, Haiti, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudanul și Yemenul, precum și Burkina Faso și Mali.

„Policriza” împiedică progresul: impactul combinat al schimbărilor climatice, conflictelor și războaielor – precum războiul dintre Rusia și Ucraina și cel mai recent dintre Israel și Hamas -, al crizelor economice sau pandemiilor, care exacerbează inegalitățile sociale şi cele economice, au încetinit sau au oprit progresele anterioare”, susține Valeria Emmi de la Cesvi.

Femeile și fetele reprezintă aproximativ 60% dintre victimele foametei acute. Raportul scoate în evidenţă munca de îngrijire neremunerată, care constituie „unul dintre factorii care contribuie la continuarea inegalității de gen și este o cauză majoră a sărăciei și a foametei”.

Potrivit raportului, până la jumătatea secolului, până la 158,3 milioane de femei și fete ar putea trăi în sărăcie (cu 16 milioane mai multe decât bărbații și băieții), în timp ce insecuritatea alimentară va afecta cel puțin 236 de milioane de fete şi femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yemen #foamete #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.