Criza alimentară se adâncește:43 de țări din lume mor de foame

O „fotografie” întunecată și dezolantă care surprinde regresul decisiv în lupta împotriva foametei înregistrat, fără întrerupere, din 2015 până astăzi. În lume, 43 de țări mor de foame, potrivit ziarului italian Avvenire.

Iar „numărul persoanelor subnutrite a crescut de la 572 milioane la aproximativ 735 milioane din 2017”.

Datele sunt rodul muncii cercetătorilor de la Global Hunger Index (GHI), unul dintre principalele rapoarte internaționale privind măsurarea foametei în lume, îngrijit de Cesvi pentru ediția italiană și editat anual de Welthungerhilfe și Concern Worldwide, organizații umanitare care fac parte din rețeaua europeană Alliance2015.

„Suprapunerea crizelor intensifică inegalitățile sociale și economice, anulând progresul în privința foametei, iar cea mai gravă povară este dusă de grupurile vulnerabile, precum femeile și tinerii”, a declarat Gloria Zavatta, președintele Fundației Cesvi.

Potrivit raportului, foametea din nouă ţări este extrem de alarmantă, vorbim de Burundi, Lesotho, Madagascar, Niger, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Somalia, Sudanul de Sud și Yemen, iar în alte 34 de țări este gravă.

Cel mai mare motiv de îngrijorare în 2023 îl reprezintă Afganistanul, Haiti, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Sudanul și Yemenul, precum și Burkina Faso și Mali.

„Policriza” împiedică progresul: impactul combinat al schimbărilor climatice, conflictelor și războaielor – precum războiul dintre Rusia și Ucraina și cel mai recent dintre Israel și Hamas -, al crizelor economice sau pandemiilor, care exacerbează inegalitățile sociale şi cele economice, au încetinit sau au oprit progresele anterioare”, susține Valeria Emmi de la Cesvi.

Femeile și fetele reprezintă aproximativ 60% dintre victimele foametei acute. Raportul scoate în evidenţă munca de îngrijire neremunerată, care constituie „unul dintre factorii care contribuie la continuarea inegalității de gen și este o cauză majoră a sărăciei și a foametei”.

Potrivit raportului, până la jumătatea secolului, până la 158,3 milioane de femei și fete ar putea trăi în sărăcie (cu 16 milioane mai multe decât bărbații și băieții), în timp ce insecuritatea alimentară va afecta cel puțin 236 de milioane de fete şi femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yemen #foamete #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.