Criza climatică este la porțile Europei! Inundații apocaliptice în nordul Italiei și secetă în Spania și Franța

Inundațiile din această săptămână sunt cele mai recente semne ale dezastrului meteorologic care a lovit țara.

În regiunea Emilia-Romagna din nordul Italiei au căzut jumătate din precipitațiile medii anuale în doar 36 de ore. Râurile au ieșit din matcă și mii de hectare de teren agricol sunt sub ape. Până joi seară, aproximativ 20.000 de persoane au rămas fără adăpost, iar 13 persoane au pierdut viața din cauza inundațiilor.

Este doar cel mai recent dezastru meteorologic care a lovit țara. În urmă cu șase luni, 12 persoane au murit pe insula sudică Ischia într-o alunecare de teren declanșată de ploile torenţiale. Alți unsprezece au fost uciși în septembrie anul trecut de inundațiile fulgerătoare în regiunea centrală Marche.

În iulie anul trecut, pe fondul unui val de căldură și a celei mai grave secete din Italia din ultimele șapte decenii, o avalanșă de gheață în Alpii italieni a ucis 11 persoane.
Este prea devreme pentru ca un studiu de atribuire să determine că inundațiile din această săptămână au fost provocate de încălzirea globală cauzată de om.

Dar în întreaga Europă, pe măsură ce concentrațiile atmosferice de dioxid de carbon cresc, la fel crește și vremea extremă – ani consecutivi de secetă au afectat fermierii din Spania și sudul Franței, în timp ce anul trecut au avut loc valuri de căldură fără precedent pe tot continentul.
„Schimbările climatice sunt aici și trăim consecințele. Nu este o perspectivă îndepărtată, este noua normalitate”, a declarat pentru Reuters Paola Pino d’Astore, expert la Societatea Italiană de Geologie a Mediului (SIGEA).

Geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice
Experții spun că geografia Italiei o face deosebit de vulnerabilă la dezastrele climatice: geologia sa variată o face predispusă la inundații și alunecări de teren, în timp ce mările care se încălzesc rapid de fiecare parte o fac vulnerabilă la furtuni din ce în ce mai puternice, pe fondul temperaturilor în creștere.

Linia de front a crizei climatice s-a aflat până acum în sudul global, ceea ce a dus la ideea conform căruia cei mai puțin responsabili de criza climatică se confruntă cu cele mai grave efecte. Dar pentru Italia acum, și probabil în curând pentru restul Europei, inamicul este la porți.

În august anul trecut, o stație meteo din apropiere de Siracuza, pe insula de sud a Sicilia, a înregistrat 48,8 C, despre care se crede că este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. În timp ce lumea duce o bătălie pierdută pentru a menține creșterea temperaturilor medii globale sub 1,5 C, în Italia temperaturile medii din ultimii 10 ani sunt deja cu 2,1 C mai mari decât în vremurile preindustriale.
Coldiretti, o asociație de fermieri din Italia, spune că numărul de evenimente meteorologice extreme înregistrate vara trecută, inclusiv tornade, grindină uriașă și fulgere, a fost de cinci ori mai mare decât numărul înregistrat în urmă cu un deceniu. Și, la fel ca în multe părți ale lumii deja se simte impactul deteriorării climatice, iar fermierii sunt cei care suferă cel mai mult: seceta severă de anul trecut a făcut ca recoltele lor să scadă cu până la 45%.

#inundatii #seceta #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.