Criză energetică de proporții în Republica Moldova! Aurescu: Țara are nevoie de granturi ca să cumpere energie

Ministrul Afacerilor Externe a declarat, înaintea Conferinței Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, că România a oferit sprijin din punct de vedere energetic țării vecine, procentul fiind între 80-90%.

„Republica Moldova nu poate importa energie electrică din Ucraina, din acest motiv trebuie să ajutăm Republica Moldova să facă față acestor provocări. România a făcut un pas și începând cu luna octombrie oferă energie Republicii Moldova, până acum am oferit în jur de 80-90% din necesarul pe care îl are nevoie Republica Moldova din punct de vedere energetic, dar trebuie să facem mai mult”, a declarat Bogdan Aurescu, înaintea conferinței Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Aurescu a precizat că un subiect important al conferinței de la Paris îl reprezintă susținerea procesului de reformă, în contextul în care guvernul Republicii Moldova dorește să implementeze „un plan ambițios de reforme”.

„Cred că este foarte important ca această conferință să ofere în continuare ajutor financiar. La București am adunat 650 de milioane de euro, dintre care 432 de milioane de euro sub formă de granturi. Republica Moldova are nevoie de granturi acum, nu de împrumuturi, pentru a cumpăra energie de pe piață. Acesta este, probabil, cel mai important obiectiv acum. Al doilea, la fel de important, este acordarea susținerii în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană”, a adăugat ministrul.

Ministrul Aurescu a evidențiat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova pe termen scurt, mediu și lung.

„Moldova și-a arătat solidaritatea cu Ucraina, a ajutat-o. A continuat procesul de reformă, ceea este important pentru procesul de integrare. Din acest motiv trebuie să susținem în continuare Republica Moldova, pe termen scurt, mediu și lung, atât cât va fi necesar. Aceasta este cel mai important moment în ce privește susținerea comunității internaționale pentru Republica Moldova. România își va îndeplini datoria”, a precizat ministrul.

Ministrul Bogdan Aurescu a co-prezidat, alături de omologii francez și german, cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Conferința va beneficia de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova și ministrul de externe Nicu Popescu, potrivit unui comunicat MAE.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, la începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

În prezent, Republica Moldova are stocate în depozitele din Ucraina și România 190 mil. metri cubi de gaz. Volum care e suficient pentru 1,2 luni de iarnă.

#Aurescu #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața americană a motorinei a intrat într-o zonă fără precedent, după ce marja de rafinare a motorinei a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul perturbărilor globale de aprovizionare provocate de conflictele din Iran și Ucraina. Situația riscă să lovească agricultura, transporturile și, ulterior, o mare parte a economiei mondiale, scrie Reuters.

Indicatorul american de rentabilitate a rafinării motorinei, cunoscut drept „crack spread”, a atins un maxim istoric de 102,20 dolari pe baril. Diferența dintre prețul motorinei din SUA și contractele futures pentru petrolul WTI se situa ulterior la 99,82 dolari pe baril, cu 2,4% peste nivelul din 17 august.

În cinci dintre ultimele șase ședințe de tranzacționare au fost atinse noi maxime intraday, semn al îngrijorărilor tot mai mari privind disponibilitatea combustibilului. Noile atacuri asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu au amplificat problemele deja existente pe piața mondială.

Potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, rafinăriile din întreaga lume au procesat în iulie, în medie, 80,9 milioane de barili de țiței pe zi, cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Primele efecte ale exploziei prețurilor la motorină ar urma să fie resimțite de agricultori, într-o perioadă în care combustibilul este esențial pentru tractoare, combine și alte utilaje folosite la recoltarea din emisfera nordică și la însămânțările din emisfera sudică. În timp, scumpirea motorinei riscă să se propage în aproape toate sectoarele economiei, de la transportul greu și industrie până la producerea energiei electrice în unele regiuni.

Presiunea este amplificată de nivelul foarte scăzut al rezervelor americane. Potrivit datelor Energy Information Administration, la 7 august stocurile de motorină și păcură ale SUA se ridicau la doar 107,1 milioane de barili, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 1996 încoace.

Rafinăriile americane și-au majorat producția de motorină pentru a profita de marjele record, însă stocurile continuă să scadă din cauza cererii puternice pentru export. Potrivit lui Șohruh Zuhritdinov, directorul general al companiei de trading petrolier NitrolOil, faptul că diferența de preț depășește 100 de dolari chiar și în condițiile unei producții americane mai mari arată că problema nu mai ține doar de stimularea rafinării, ci de capacitatea rafinăriilor și de refacerea stocurilor la nivel mondial.

Situația este complicată și de problemele de aprovizionare din alte regiuni-cheie. Exporturile din Orientul Mijlociu au fost puternic afectate de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Rusia a suspendat vânzările internaționale până în ianuarie, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Un nou factor de risc îl reprezintă politica Statelor Unite față de exporturile iraniene de petrol. Washingtonul amenință cu sancțiuni împotriva Chinei pentru achizițiile de țiței iranian, măsură care ar putea reduce și mai mult cantitățile de combustibil disponibile pe piața mondială.

Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, avertizează că presiunile americane asupra Iranului și Chinei ar putea agrava criza motorinei, dacă rafinăriile chineze vor avea dificultăți în menținerea actualelor volume de procesare. Datele publicate pe 17 august arată că volumul de țiței procesat de rafinăriile chineze a scăzut în iulie cu aproape 16% față de aceeași lună a anului trecut.

În aceste condiții, tensiunile de pe piața motorinei depășesc granițele Statelor Unite. Rusia și Orientul Mijlociu sunt furnizori importanți pentru piața mondială, iar reducerea exporturilor, stocurile americane extrem de scăzute și diminuarea activității rafinăriilor chineze creează simultan presiuni asupra ofertei globale.

#pret #motorina #SUA