Fermierii au ajuns la disperare! Bolea: Fondul de subvenționare rămâne neschimbat

Fermierii se află în situație dificilă urmare a afectelor secetei care i-a afectat, dar și resurselor energetice care s-au scumpit. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea susține că fondul de subvenționare va rămâne neschimbat, la 1,5 miliarde de li în 2023.

„Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei”, susține Bolea.

Referindu-se la datoriile la subvenții, Bolea susține că datoria care se formează de la an la an este pozitivă pentru că noi nu știm anticipat care este volumul de investiții pe care îl fac fermierii.

„De anul viitor vom avea o abordare nouă a subvenționării axată pe investiții. La unele măsuri se va trece la subvenționarea în avans. Fiecare măsură are început și sfârșit. Când se subvenționează o măsură se face reieșind din niște probleme. De exemplu ai nevoie de retehnologizarea parcului de tehnică agricolă. Respectiv când parcul a fost dotat se trece de la măsura de postinvestițională la subvenționarea în avans pentru că tractoarele se strică”, spune Bolea.

Potrivit lui, a doua faza de subvenționare în agricultura este eficientizare energetică și procesarea. „Este vorba de lucruri care aduc plus valoare. Cu investiții din partea fermierului și cu suportul statului noi ajutăm agentul economic să aibă un profit mai mare”.

Ultimele date al AIPA relevă că până la începutul lunii noiembrie, au fost depuse 10 841 de dosare, însă au fost acceptate pentru finanțare două din zece în sumă de 365,5 mil. de lei.

Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor susține că fermierii au ajuns la capătul răbdării urmare a secetei care le-a afectat, iar volumul subvențiilor ar trebui majorat la 3 miliarde de lei. În fiecare an se acumulează datori, respectiv jumătate din volumul subvențiilor este pentru stingerea datoriilor.

#ramuri #fermieri #subvenții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.