Criza energetică provocată de Rusia afectează declinul monedei euro

În timp ce euro a revenit puțin după ce a scăzut sub paritatea cu dolarul american pentru prima dată în ultimii 20 de ani, o escaladare a crizei energetice europene ar putea duce moneda la scoruri mai mici.

„Cred că un procent mare (75%+) din mișcarea monedei euro se datorează crizei energetice cauzate de criza ucraineană”, a declarat James West, director general senior la Evercore ISI. Și pe măsură ce Europa se îndreaptă către o criză energetică de iarnă, „cu siguranță se înrăutățește înainte de a se îmbunătăți”, a adăugat el.

Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat cu consecințe „catastrofale” dacă sancțiunile occidentale vor merge mai departe. Iar industria energetică a avertizat că Putin și-a arătat disponibilitatea de a „arma proviziile de energie”, în timp ce Rusia încearcă să riposteze în fața sancțiunilor Europei.

Moscova a oprit deja fluxurile de gaz către Germania ca parte a întreținerii anuale a conductei Nord Stream 1, după ce a redus livrările cu 60% înainte de aceasta. Europa se pregătește pentru posibilitatea ca gazul să nu se mai întoarcă.

În această situație, asta „ar duce la o situație aproape sigură de recesiune în Germania, precum și o altă creștere mare a prețurilor la energie”, a declarat George Saravelos, șeful de cercetare valutară la Deutsche Bank. Iar euro ar putea avea mai mult loc de scădere, potrivit Saravelos, care a avertizat într-o notă din 6 iulie că moneda s-ar putea retrage și mai mult pentru a scădea între 0,95 și 0,97.

Scăderea monedei

„Recenta deteriorare a aprovizionării cu gaze către Europa a jucat un rol semnificativ în slăbirea monedei euro”, a declarat Saravelos. El a remarcat că dolarul a contribuit, în mare măsură, la declinul monedei euro „pe spatele temerilor de recesiune globală”.

Stephen Ellis, analist la Morningstar, a spus că eficacitatea tot mai mare a sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei l-ar putea împiedica pe Putin să tragă sforile în energie. „În linii mari, scăderea monedei euro poate fi legată de o șansă mai mare de recesiune, care este influențată de prețuri și de producția de petrol”, a spus Ellis, potrivit Business Insider.

Olivier Konzeoue, directorul echipei valutare la asset manager UBP, vede că euro scade la 0,97 sau 0,95 pe măsură ce criza energetică lovește economia Europei, spunând: „Practic, știm că totul este despre Rusia”

#moneda #euro #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.