Criză în direct la Moscova. Bursa s-a prăbușit cu 2 trilioane de ruble în 48 de ore

06 Apr. 2025, 12:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Apr. 2025, 12:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Bursa rusă trece prin cel mai dur episod din ultimii doi ani și jumătate, după ce președintele american Donald Trump a anunțat cele mai drastice tarife comerciale din ultimul secol, iar țările OPEC+ au decis o creștere neașteptată a producției de petrol, declanșând o prăbușire a prețurilor la energie.

Potrivit datelor Bursei de la Moscova, citate de finamrket.ru, capitalizarea totală a pieței a scăzut cu 2 trilioane de ruble în doar două zile — de la 55,04 trilioane miercuri, la 53,02 trilioane vineri. Indicele MOEX, care include cele mai mari 43 de companii listate, a pierdut 8,05% în această săptămână, marcând cel mai slab rezultat de la mobilizarea parțială din septembrie 2022.

Marile pierderi de vineri:

Sberbank: –5,2%
Gazprom: –4,9%
VTB: –6%
Rosneft: –3,9%
Lukoil: –4,6%
Mechel: –7,2%
Aeroflot: –4,8%
Novatek: –5,4%

„Asistăm la declanșarea unui criză majoră în direct”, a declarat Evgheni Kogan, investitor și profesor la Școala Superioară de Economie. Potrivit acestuia, tarifele impuse de Trump schimbă radical regulile comerțului global, iar banca JPMorgan estimează o probabilitate de 60% a unei noi recesiuni globale, a treia de la începutul secolului.

În același timp, petrolul Brent s-a prăbușit cu 12%, atingând un minim de 64,06 dolari pe baril — cel mai jos nivel din aprilie 2021. Cotațiile cuprului au scăzut cu 11%, iar bursele din SUA și Europa au înregistrat pierderi de 5% în două zile consecutive. Situația s-a agravat după ce China a anunțat tarife de represalii de 34% pe toate bunurile americane.

Pentru Rusia, aceste evoluții anunță scăderea veniturilor din exporturi, scumpirea importurilor și o nouă spirală inflaționistă, avertizează Elena Kojuhova, analistă la Veles Capital.

Evgheni Kogan spune că bugetul federal va fi pus sub presiune, iar deprecierea rublei este doar o chestiune de timp. „Un progres în negocierile de pace (cu Ucraina) ar putea calma piețele, dar deocamdată nu există semne în această direcție.”

O recentă vizită a șefului Fondului Rus de Investiții Directe (RFPI), Kirill Dmitriev, la Washington, nu a adus niciun rezultat notabil. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că „ceasul ticăie” și că SUA nu vor mai aștepta luni de zile, ci doar săptămâni, pentru concesii din partea Moscovei.

Între timp, de la lansarea negocierilor ruso-americane în februarie, Gazprom a pierdut 30% din valoare, Norilsk Nickel –25%, iar Rosneft –28%. Investitorii se tem că pe piață a început deja un val de marjin-call-uri, ceea ce ar putea declanșa o vânzare forțată în lanț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.