Criza lovește aviația: Lufthansa taie 20 000 de zboruri din cauza crizei de combustibil

Compania aeriană germană Lufthansa a anunțat anularea a aproximativ 20 000 de zboruri pe distanțe scurte în perioada mai–octombrie, în contextul creșterii puternice a prețurilor la combustibilul de aviație, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Decizia, una dintre cele mai ample reduceri operate la nivel global în ultima perioadă, vizează în special cursele neprofitabile, iar compania a început deja să anuleze circa 120 de zboruri zilnic. Cele mai afectate sunt rutele cu plecare din hub-urile majore, precum München și Frankfurt.

Reprezentanții Lufthansa au precizat că măsura face parte dintr-un plan mai amplu de optimizare a programului de vară, menit să asigure stabilitatea operațiunilor într-un context dificil pentru industria aviatică. Detaliile complete ale orarului pentru sezonul estival urmează să fie publicate la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai.

Criza este alimentată de scumpirea accelerată a kerosenului, ale cărui prețuri s-au dublat pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Situația a determinat și reacții la nivel european. Miniștrii Transporturilor din statele membre ale Uniunea Europeană s-au reunit pentru a discuta măsuri de prevenire a unei eventuale crize de combustibil.

Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, stocurile de kerosen din Europa ar putea ajunge pentru mai puțin de șase săptămâni, ceea ce ridică semne de întrebare privind continuitatea zborurilor în perioada următoare.

În acest context, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv importul de combustibil alternativ din Statele Unite sau relaxarea regulilor pentru alimentarea aeronavelor în afara spațiului comunitar. Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că autoritățile sunt pregătite să ofere mai multă flexibilitate companiilor aeriene dacă situația se agravează.

Totodată, Bruxelles-ul ia în calcul monitorizarea mai strictă a stocurilor și redistribuirea acestora între statele membre, pentru a evita blocaje majore în sectorul aviatic.

#anularea zborurilor #kerosen #Lufthansa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.