400 de agricultori sunt în incapacitate de plată! Sistemul începe să scârțâie

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei propune modificarea metodologiei de calcul a tarifelor la gazele naturale și reorganizarea sistemului de distribuție, măsuri care, potrivit ministrului Dorin Junghietu, ar urma să reducă costurile pentru consumatori și să permită ajustarea mai rapidă a prețurilor în funcție de evoluția pieței europene.

Anunțul vine în contextul în care prețul gazelor naturale pe piețele europene a ajuns la 64 de euro/MWh. Ministrul afirmă că evoluția demonstrează că piața rămâne sub presiunea tensiunilor geopolitice și a competiției pentru gazele naturale lichefiate, iar Republica Moldova nu poate rămâne izolată de aceste schimbări.

„Am văzut în ultimele zile multe întrebări despre motivul ajustării tarifelor la gaze pentru consumatorii din Moldova. Răspunsul este simplu: Republica Moldova nu se poate izola de evoluțiile pieței europene. Și încă un lucru important. Nu doar Moldova a așteptat ca prețurile să scadă după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Întreaga Europă a mizat pe acest scenariu. Din acest motiv, depozitele europene de gaze sunt astăzi umplute într-o proporție mai redusă decât în anii precedenți, iar concurența pentru fiecare volum disponibil este mai mare”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a respins și declarațiile potrivit cărora Republica Moldova ar putea obține din nou gaze ieftine din Federația Rusă, susținând că o asemenea variantă nu este viabilă nici din punct de vedere economic. În acest sens, Ministerul Energiei propune ca ANRE să poată modifica tarifele la gaze o dată la trei luni, atât în cazul scumpirilor, cât și al ieftinirilor de pe piețele internaționale.

„Prima este modificarea metodologiei, astfel încât ANRE să poată ajusta tarifele trimestrial, atât în sus, cât și în jos, în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Consumatorii trebuie să resimtă mai rapid nu doar eventualele scumpiri, ci și ieftinirile. Un mecanism similar l-am introdus în această primăvară pentru produsele petroliere și a contribuit la evitarea unui deficit major de carburanți”, a precizat Junghietu.

O a doua măsură vizează reducerea costurilor de distribuție a gazelor, care reprezintă aproape o treime din tariful achitat de consumatori.

„După prețul de achiziție a gazelor, cea mai mare componentă din factură este distribuția. În prezent, aceasta reprezintă aproape 4 lei pentru fiecare metru cub și aproape 30% din tarif. Din acest motiv, am solicitat anterior Moldovagaz să optimizeze activitatea celor 12 întreprinderi de distribuție, inclusiv prin reorganizarea lor într-o singură companie. O structură mai eficientă înseamnă costuri administrative mai mici și, în timp, servicii mai ieftine pentru consumatori”, a conchis ministrul Energiei.

Amintim că, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat miercuri, 22 iulie, pentru consultări publice proiectul privind aprobarea prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către SA „Energocom”. ANRE propune un tarif final pentru consumatorii casnici de 20,30 lei cu TVA pentru un metru cub.